Biotit

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Geologie : denumiri de Minerale
Agat \| Amfibol \| Apatit \| Acvamarin \| Aragonit \| Baritină \| Beril \| Bismut \| Biotit \| Blendă \| Calcit \| Calcopirită \| Carneol \| Cinabru \| Corindon \| Cuarţ \| Diamant \| Feldspat \| Fluorină \| Galenă \| Gips \| Grafit \| Granat \| Hematit \| Ilmenit \| Limonit \| Magnetit \| Malachit \| Olivină \| Onix \| Pirită \| Piroxen \| Realgar \| Rodocrozit \| Rubin \| Rutil \| Safir \| Sare \| Smarald \| Sodă \| Spinel \| Talc \| Topaz \| Turmalină
Format cu denumiri de Roci
Andezit \| Bauxită \| Bazalt \| Calcar \| Diabaz \| Diorit \| Gabro \| Granit \| Gresie \| Loess \| Nisip \| Pegmatit \| Peridotit
Pământ şi Zăcăminte
Straturile pământului \| Cărbune \| Filon \| Gaz natural \| Minereu \| Petrol \| Vulcanism

Biotit

Formula chimică	K(Mg,Fe²⁺,Mn²⁺)₃[(OH,F)₂\|(Al,Fe³⁺,Ti³⁺)Si₃O₁₀]
Sistem de cristalizare	monoclinic, prismatic, $\ 2/m$
Clasa	(Phylosilicate)
Culoare	neagră, cenuşiu verzui
Urma	albă
Duritate	2 - 3
Densitate	2,7 - 3,3 g/cm³
Luciu	sticlos, perlat
Opacitate	translucid, opac
Spărtura	in pläci
Clivaj	perfect
Habitus	prisme scurte, pläci
Suprafaţa cristalului	__
Cristale gemene	__
Punct de topire	--
Conductibilitatea calorică	__
Proprieţăţi optice
Refracţia	α=1,565-1,625, β=1,605-1,675, γ=1,605-1,675
Refracţia dublă	Δ=0,04-0,05
Pleochroismus	galben-brun, roscat-brun, nmai la variantele transparente
Deviaţia optică	pe douä axe negativ
Unghiul de dspersie a axei oprice	2v_z ~ ___
alte caracteristici
reactivitatea chimică	se topeste greu formind o masä negricioasä sticloasä, se dizolvä in H₂SO₄ concentrat, rämine numai un schelet de SiO₂
Minerale asemănătoare	Phlogopit
Radioaktivitate	inexistentă
Magnetism	inexistent
Caractere speciale	din anul 1999 nu mai este considerat mineral de sine stätätor

Biotitul (Glimmer cu magneziu şi fier, Glimmer negru) din anul 1999 este considerat de International Mineralogical Association (IMA) ca un amestec de minerale de Annit şi Phlogopit.

Biotitul cristalizează in sistemul monoclinic având formula chimică generală: K(Mg,Fe²⁺
,Mn²⁺)₃[(OH,F)₂|(Al,Fe³⁺,Ti³⁺)Si₃O₁₀] reprezentat prin cristale translucide până la opace cu o strălucire metalică perlată.

Mineralul este descoperit de Jean Baptiste Biot (1774-1862), care recunoaşte diferenţa dintre Glimmer şi biotit.

[modifică] Răspândire

Biotitul se formează în rocile magmatice şi metamorfice. Sub acţiunea intemperiilor alcătuind forme noi ca: Hydrobiotit (mineral argilos Vermiculit), Katzengold sau Clorit.

Printre altele, mineralul a fost găsit în lacul Laacher See in Germania, Besnes in Franţa, Ontario in Canada, Evje in Norvegia, ca şi în Uluguru Mountain in Tanzania.

[modifică] Utilizare

Nu poate fi folosit ca material de construcţie, datorită clivajului bun, care permite pătrunderea apei prin fisurile mineralului, ceeace produce în granit ce conţine cu biotită apariţia petelor galbene. În schimb biotitul împteună cu muscovitul este folosit în cosmetică, fiind apreciată luciul sidefiu-perlat.