Blendă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Geologie : denumiri de Minerale
Agat \| Amfibol \| Apatit \| Acvamarin \| Aragonit \| Baritină \| Beril \| Bismut \| Biotit \| Blendă \| Calcit \| Calcopirită \| Carneol \| Cinabru \| Corindon \| Cuarţ \| Diamant \| Feldspat \| Fluorină \| Galenă \| Gips \| Grafit \| Granat \| Hematit \| Ilmenit \| Limonit \| Magnetit \| Malachit \| Olivină \| Onix \| Pirită \| Piroxen \| Realgar \| Rodocrozit \| Rubin \| Rutil \| Safir \| Sare \| Smarald \| Sodă \| Spinel \| Talc \| Topaz \| Turmalină
Format cu denumiri de Roci
Andezit \| Bauxită \| Bazalt \| Calcar \| Diabaz \| Diorit \| Gabro \| Granit \| Gresie \| Loess \| Nisip \| Pegmatit \| Peridotit
Pământ şi Zăcăminte
Straturile pământului \| Cărbune \| Filon \| Gaz natural \| Minereu \| Petrol \| Vulcanism

Blenda (sphalerit)

Formula chimică	ZnS
Clasa mineralului	sulfit, (Raport sulf/metal,(seleniu,telur) = 1:1 )
Sistem de cristalizare	cubic,
Clasa cristalului	cristale cubice dese, densitate $\bar{4}3\frac{2}{m}$
Culoare	incolor până la brun-negru
Urma	galbenă până la brun-închis, niciodată negru
Duritate	3,5 - 4
Densitate	3,9 - 4,2 g/cm³
Luciu	diamantin
Transparenţă	opac spre translucid
Spărtura	neregulată, sfărmicioasă
Clivaj	perfect Format:110
Habitus	cristale tetraedrice,
Suprafaţa cristalului	Format:110, Format:311
Cristale gemene	Format:111, Format:211
Punct de topire	---
Conductibilitatea calorică	---
Proprieţăţi optice
Refracţia	n=2,396 (pur) ; n=2,47 (la un conţinut de 30% sulfit de plumb)
Refracţia dublă	izotrop, uneori o refracţie dublă redusă
Pleochroismus	---
Deviaţia optică	---
Unghiul de dispersie	unghiul/dispersiei axei optice 2vz ~
alte caracteristici
reactivitatea chimică	se dizolvă în acid clorhidric concentrat
Minerale asemănătoare	rutil
Radioactivitate	inexistentă
Magnetism	inexistent
Caractere speciale	---

Blenda (Sphalerit, denumirea veche Zinkblende) din punct de vedere chimic fiind un sulfit de zinc ( α- ZnS ) este un mineral răspândit, din clasa sulfitelor, formula chimică ZnS cu un raport metal/sulfit de 1:1. Cristalizează în sistemul cubic, cu cristale tetraedrice şi dodecaedrice, mai poate apare sub formă de agregate fibroase masive de diferite culori.
Din punct de vedere chimic este o sare a acidului sulfuric cu zincul.
Mineralul poate fi uşor confundat cu magnetitul, rutilul, care au la fel o duritate mică (3,5 - 4) din care cauză varietăţile frumos colorate (brun până la verde) nu se folosesc ca pietre preţioase.

[modifică] Etimologie

Numele mineralului de sphalerit provine din limba greacă sphaleros ceeace ce înseamnă înşelător, acest nume se datorează faptului că mineralul poate fi uşor confundat cu alte minerale.

[modifică] Varietăţi

Blenda este varianta obţinută la temperaturi joase a sufitului de zinc, iar care la temperaturi înalte formându-se varianta wurtzit (vurţit) sau β-ZnS.
Varietăţile blendei după culoare sunt:

▪ Cleiophan, verde, galben sau portocaliu
▪ Marmatit, negru
▪ Honigblende, galben clar
▪ Rubinblende, brun până la roşu
Varietatea albă este foarte rară.

[modifică] Răspândire

Blenda i-a naştere în roci magmatice (pegmatite) sau hidrotermale fiind frecvent asociată cu galena şi alte minerale sulfite, sau magnetit şi Pyrrhotin ca minenereu în calcare.
Printre locurile unde a fost găsit mineralul putem aminti: Madan in Bulgaria, Aomori in Japonia Dzhezkazgan in Kazahstan, Cananea in Mexic, Dalnegorsk in der Rusia, Trepča in Serbia, Banská Štiavnica in der Slovacia, Santander in Spania, Franklin/New Jersey, Big Four Mine/Colorado, Galena/Illinois und Joplin/Missouri in den USA.

[modifică] Structura

Structura Sphaleritului

Părţile elementare (zinc şi sulf) ale blendei sunt amplasate simetric în sistemul cubic.

[modifică] Utilizare

Datorită procentului de ca. 67 % îin zinc şi un procent relativ ridicat în cadmiu, blenda este una din minereurile cele mai importante pentru obţinerea zincului şi cadmiului.
Zăcămintele mai importante fiind în China, Australia şi Canada.