Bosnia şi Herţegovina

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol se referă la Bosnia şi Herţegovina, una din ţările succesoare ale fostei Iugoslavii. Pentru alte întrebuinţări ale termenului vedeţi Bosnia (dezambiguizare).

Bosna i Hercegovina
Босна и Херцеговина


Steag	Stemă

Deviză: Nu are

Imn naţional: Intermeco

Capitală

Sarajevo
43°52′ N 18°25′ E

Oraş principal Sarajevo

Limba oficială bosniaca, croata şi sârba

Sistem politic

republică federală

- Preşedinţi Ivo Miro Jović^{1 (Croat)}
Borislav Paravac ^(Sârb)
Sulejman Tihić ^(Bosniac)

- Prim Ministru Adnan Terzic

Independenţă 5 April 1992

Suprafaţă

- Total 51.129 km² km² (Locul 124º)

- Apa (%) Neglijabil

Populaţie

- {{{an}}} 4.025.476 loc. (Locul 120º)

- Densitate 79/km² loc./km² ({{{Densitate-loc}}}º)

PIB {{{PIB_PPC_an}}}

- Total $26,21 Miliarde USD (Locul 90º)

- Per capita $6.500 USD

Monedă

Marca Convertibilă

({{{Monedă-ISO}}})

Fus orar UTC + 1

Zi naţională {{{Zi-naţională}}}

Domeniu Internet

.ba

Prefix telefonic ++387

¹Şeful preşedinţiei rotative.

Bosnia şi Herţegovina (Bosnia-Herţegovina, cunoscută pe plan local ca: Bosna i Hercegovina/Босна и Херцеговина, abreviată ca BiH/БиХ) este o ţară în Europa de sud-est cu o populaţie de circa patru milioane de locuitori. Ţara este patria a trei etnii constituente: bosniacii, sârbii şi croaţii. Alţi locuitori aparţinând altor grupuri etnice nu au statutul de "constituenţi". Un cetăţean al Bosniei şi Herţegovinei, indiferent de etnie, este de obicei numit bosniac.

Ţara se învecinează cu Croaţia la vest cu Serbia la est şi Muntenegru la sud-sud-est. Are ieşire la mare sub forma unei mici fâşii de pământ de circa 20 km la Marea Adriatică, în jurul oraşului Neum. Interiorul ţării este predominant muntos cu diferite râuri, cele mai multe nenavigabile. Capitala este la Sarajevo, care este de asemenea şi cel mai mare oraş.

Bosnia şi Herzegovina a fost una din cele 6 republici ale Iugoslaviei. Şi-a câştigat independenţa în cursul războaielor din anii 1990 şi, în conformitate cu Acordul Dayton, este administrată de un reprezentant numit de Consiliul de Securitate al ONU. Este descentralizată şi împărţită din punct de vedere administrativ în două entităţi, Federaţia Bosniei şi Herţegovinei şi Republika Srpska.

Bosnia este principala regiune geografică a statului modern, şi formează coloana sa vertebrală istorică. Herţegovina este cel mai important dintre celelalte teritorii unite politic cu Bosnia, şi a fost inclusă în numele oficial al ţării începând cu mijlocul secolului al 19-lea.

[modifică] Istorie

Pentru detalii, vedeţi articolul Istoria Bosniei şi Herţegovineivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Teritoriul actual al Bosniei-Herţegovina a fost locuit în antichitate de triburi ilire. În perioada Imperiului Roman, procesul de cucerire a acestor teritorii, început în perioada Republicii este finalizat şi teritoriul este inclus în provinciile romane Iliricum şi Dalmaţia.

După divizarea Imperiului roman între Est şi Vest, linia de demarcaţie între cele două componente trecea pe teritoriul actual al Bosniei-Herţegovina.

Stabilirea slavilor pe teritoriul de azi al Bosniei-Herţegovina are loc în secolele VI-VII. Începând din secolul X pe teritoriul de azi al Bosniei Herţegovina devine obiect de dispută între statele feudale ale sârbilor, croaţilor şi, după 1102 şi Regatul Ungariei.

Statul feudal bosniac se formează în secolul XII şi atinge apogeul în a doua jumătate a secolului XIV, sub regele Tvrtko. După moartea acestuia, în 1391, statul bosniac intră în criză, fiind cucerit în secolul XV de către imperiul otoman. Procesul de cucerire este finalizat în anul 1481.

Stăpânirea otomană a durat până în anul 1878. Semnificativ este faptul că, în această perioadă, mare parte din populaţia slavă din Bosnia-Herţegovina se converteşte la religia islamică. Cu toate acestea pe teritoriul provinciei Bosnia, au rămas populaţii semnificative creştine, ortodoxe şi catolice.

Între 1878-1918, Bosnia-Herţegovina intră în componenţa Imperiului austro-ungar, ca o provincie administrată împreună de către cele două componente ale Monarhiei.

În anul 1918, Bosnia-Herţegovina intră în componenţa Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor (devenit ulterior Regatul Iugoslaviei). În perioada interbelică Bosnia-Herţegovina este obiect al conflictului dintre sârbi şi croaţi, fiind divizată în anul 1929 între banovina Croaţiei şi restul regatului.

În anul 1941 teritoriul Bosniei-Herţegovina este inclus în Statul Independent Croat, creat cu sprijinul Germaniei. Teritoriul Bosniei se transformă într-un spaţiu de conflict între forţele germane, croate, monarhiştii sârbi (cetnicii) şi partizanii comunişti ai lui Iosip Broz Tito.

La sfârşitul războiului, Bosnia-Herţegovina intră în componenţa Republicii Populare Federale Iugoslavia (devenită ulterior Republica Socialistă Federală Iugoslavia). Între 1945-1992, Bosnia a cunoscut o perioadă de dezvoltare şi de relativă prosperitate.

Destrămarea Iugoslaviei a determinat izbucnirea unui război sângeros în Bosnia-Herţegovina, între 1992 - 1995. Conflictul a fost finalizat în anul 1995, ca urmare a intervenţiei comunităţii internaţionale prin Acordul de la Dayton. În prezent, Bosnia-Herţegovina a angajat un proces de negocieri cu uniunea Europeană vizând, pe termen lung integrarea sa în cadrul Uniunii.

[modifică] Politică

Pentru detalii, vedeţi articolul politica Bosniei şi Herţegovineivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Împărţirea administrativă

Federaţia Bosnia şi Herţegovina (FBiH), Republica Srpska (RS) şi districtul Brčko (BD)

Pentru detalii, vedeţi articolul împărţirea administrativă a Bosniei şi Herţegovineivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

În conformitate cu prevederile Acordului de pace de la Dayton, Bosnia şi Herţegovina este divizată în două entităţi teritoriale: Federaţia Bosnia şi Herţegovina reprezentând 51% din teritoriul statului şi Republica Srpska, reprezentând 49% din teritoriu.

Federaţia Bosnia şi Herţegovina este la rândul său divizată în zece cantoane. Există de asemenea, oraşe cu statut administrativ propriu: Sarajevo, Mostar, Tuzla şi Banja Luka.

Disitrictul federal Brčko a fost creat printr-o decizie arbitrală şi reprezintă un teritoriu aflat sub autoritatea guvernului central.

[modifică] Geografie

Pentru detalii, vedeţi articolul geografia Bosniei şi Herţegovineivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Economie

Pentru detalii, vedeţi articolul economia Bosniei şi Herţegovineivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Demografie

Pentru detalii, vedeţi articolul demografia Bosniei şi Herţegovineivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

În mod tradiţional, începând din perioada Evului Mediu, populaţia Bosniei-Herţegovina a fost divizată în trei comunităţi: musulmană, ortodoxă şi catolică. Începând din secolul XIX. catolicii s-au identificat cu croaţii iar ortodocşii cu sârbii. Autodefinirea populaţiei musulmane a fost un proces mai lent, care a culminat cu recunoaşterea poporului musulman, ca popor constitutiv al Republicii Federale Iugoslavia în anul 1971. În anul 1993, Congresul intelectualilor a recomandat schimbarea denumirii de musulman în bosniac, denumire utilizata în prezent.

Ultimul recensământ din Bosnia-Herţegovina a avut loc în anul 1991 înainte de izbucnirea răazboiului. Conform datelor acelui recensământ, Bosnia-Herţegovina avea o populaţie de 4.354.911 locuitori, din care 43,7% erau bosniaci, 31,3% sârbi, 18,7% croaţi şi 5,5% iugoslavi.

Bosnia-Herţegovina a fost statul cel mai afectat de războaiele din fosta Iugoslavie din anii '90 ai secolului trecut. Conform datelor estimative ale ONU, războiul din 1992-1995 a determinat deplasarea a 2 milioane de persoane (de toate etniile şi nu predominant bosniaci musulmani cum s-a susţinut în timpul războiului) şi a cauzat moartea a 100.000 de persoane, civili şi militari.

După război nu a mai avut loc nici un recensământ şi nu este previzibil ca în viitorul apropiat să fie organizat unul deoarece ar afecta raporturile de forţă dintre cele trei comunităţi. În mod tradiţional, comunităţile s-au identificat prin apartenenţa la o religie: bosniacii sunt musulmani, sârbii creştin ortodocşi, membri ai Bisericii Ortodoxe Sârbe, iar croaţii sunt romano-catolici.

Conform unor estimări ale CIA din anul 2000, în Bosnia-Herţegovina ar trăi 4 milioane de locuitori din care 48% ar fi bosniaci, 37% sârbi, 14,3% croaţi iar 0,6% din populaţie aparţine altor grupuri etnice (în special romi).

[modifică] Cultură

Pentru detalii, vedeţi articolul cultura Bosniei şi Herţegovineivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Vezi şi

Europa slavă
Războiul din Bosnia
Balcanii de Vest

Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Bosnia şi Herţegovina

	Subiecte Bosnia şi Herţegovina --- Bosniaci --- Limba bosniacă --- (Diasistemul slav de centru-sud)
	Apărare • Aşezări • Capitala • Climă • Conducători • Cultură • Demografie • • Economie • Educaţie • Faună • Floră • Geografie • Hidrografie • Istorie • Oraşe • Politică • • Sănătate • Sport • Steag • Stemă • Subdiviziuni • Turism • • Cioturi • • Formate • • Imagini • • Portal • •