New Immissions/Updates:
boundless - educate - edutalab - empatico - es-ebooks - es16 - fr16 - fsfiles - hesperian - solidaria - wikipediaforschools
- wikipediaforschoolses - wikipediaforschoolsfr - wikipediaforschoolspt - worldmap -

See also: Liber Liber - Libro Parlato - Liber Musica  - Manuzio -  Liber Liber ISO Files - Alphabetical Order - Multivolume ZIP Complete Archive - PDF Files - OGG Music Files -

PROJECT GUTENBERG HTML: Volume I - Volume II - Volume III - Volume IV - Volume V - Volume VI - Volume VII - Volume VIII - Volume IX

Ascolta ""Volevo solo fare un audiolibro"" su Spreaker.
CLASSICISTRANIERI HOME PAGE - YOUTUBE CHANNEL
Privacy Policy Cookie Policy Terms and Conditions
Europa de Est - Wikipedia

Europa de Est

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Europa de Est
Europa de Est

Europa de Est (sau Răsăriteană) este, prin convenţie, partea Europei de la Munţii Ural şi Munţii Caucaz în răsărit, până la o linie arbitrară aleasă sa o delimiteze de Europa Occidentală. În mod obişnuit, unele sau chiar toate ţările care se învecinează cu Rusia sunt incluse în această regiune.

Cuprins

[modifică] Istorie

Originile termenului Europa de Est sunt destul de recente. Pentru foarte mulţi ani, Europa a fost împărţită după o axă nord-sud, statele sud-mediteraniene având multe în comun, o altă regiunea cu caracteristici comune fiind zona nord-atlantică şi baltică. În timpul Renaşterii, opoziţia conceptuală fundamentală era între nord şi sud. Gânditorul care a deschis calea filozofilor iluminişi spre ideea de Europa de Est a fost Voltaire, cel care şi-a elaborat propria perspectivă asupra continentului, privind de la vest la est şi nu de la sud spre nord. Europa de Vest a fost cea care a inventat Europa de Est ca pe jumătatea ei complementară în secolul XVIII, în Epoca Luminilor. Călătorii au fost un element esenţial în acest proces de reorientare. Ţările Europei de Est erau relativ puţin cunoscute în secolul XVIII, astfel încât fiecare autor aducea cu sine o imagine vagă, peste care avea să se suprapună o hartă mentală, o cartografiere adesea fantasmagorică deoarece aducea cu sine un bagaj mental diferit de realităţile pe care le întâlnea aici. Multe ţări din Europa de Est au legături strânse atât cu vestul cât şi cu răsăritul. Multe ţări au fost influenţate, în mai mare sau mai mică măsură, de creştinismul romano-catolic sau protestant şi au avut multe legături istorice sau culturale cu Germania, Italia, Franţa sau Scandinavia, (de exemplu: vikingii în Rusia, Liga Hanseatică în ţările baltice). Multe ţări au avut legături cu estul îndepărtat. Rusia a fost sub controlul mongolilor pentru două secole şi a moştenit unele convenţii sociale şi politice de la aceşti cotropitori. Mai la sud, Imperiul Otoman şi islamul au avut o foarte puternică influenţă. Ţările Balcanice, chiar şi Ungaria şi România, au fost controlate de turci.

Termenul a fost folosit în zilele noastre în ţările occidentale pentru a denumi generic ţările continentului care s-au aflat sub regimuri comuniste, aşa numitul "Blocul Estic". Conceptul de Europă de Est a fost întărit de dominaţia comunismului şi în special a Uniunii Sovietice în zonă, după cel de-al doilea război mondial. Ideea unei "cortine de fier", care ar fi separat estul de vestul continentului, a fost dominantă pe tot parcursul războiului rece. Această împărţire simplistă poate cauza probleme de înţelegere a complexităţii relităţilor din zonă. Spre exemplu, ţarile comuniste precum Republica Socialistă Federală Iugoslavia şi Albania au refuzat să fie controlate de Kremlin, (dar aceasta nu poate fi asemănat cu anticomunismul din vest, cel puţin atâta vreme cât Albania era o ţară condusă de un guvern stalinist).

În plus, o imagine a unei Europe împărţită strict între vest şi est este consideraţâ ofensatoare de popoarele tărilor numite "estice", în special după căderea comunismului în toată Europa şi a Zidului Berlinului. Europenii din fostele ţări comuniste nu se consideră ca fiind "est europeni", preferând să se autodefinească prin asociere cu alte grupuri: Europa Centrală, Europa de Nord, Europa de Sud. Popoarele din zonă pot considera ofensator să fie incluse într-o zonă diferită de a celor din vestul geografic, în ciuda localizării în estul continentului şi a apartenenţei istorice la ortodoxia răsăriteană (ca în cazul Greciei), sau la fostul Imperiu Rus (ca în cazul Finlandei).


Europa Răsăriteană
Europa Răsăriteană
Europa Răsăriteană, (cu galben), conform aprecierilor Diviziei de Statistică a ONU, (pre-1989)
Europa Răsăriteană, (cu galben), conform aprecierilor Diviziei de Statistică a ONU, (pre-1989)

[modifică] Europa de est

Divizia de Statistică a ONU (pre-1989)] consideră ca ţările componente ale Europei de Est sunt:

Următoarele ţări au fost, totuşi parte a fostei Uniunii Sovietice:

[modifică] Europa de Sud-Est/peninsula Balcanică

În mod obişnuit această etichetă este aplicată următoarelor ţări, care cu excepţia Greciei şi Turciei, au fost ţări comuniste şi care multă vreme au fost considerate ca aparţinând blocului estic:

Grecia şi partea europeană a Turciei nu sunt incluse în această categorie uneori, strict pe criterii politice, ca membri vechi ale NATO.

[modifică] Europa Centrală

Ţările fost comuniste ale Europei Centrale erau considerate estice în epoca războiului rece:

Mai înainte de a se produce Reunificarea Germaniei, Germania de Est a fost de cele mai multe ori considerată ca parte a Europei de Est.

[modifică] Vezi de asemenea

Regiunile Terrei

Africa Africa Centrală · Africa Răsăriteană · Africa Nordică · Africa Sudică · Africa Occidentală
Marile Lacuri Africane · Guineea · Cornul Africii · Maghreb · Zona Mediteraneană · Orientul Mijlociu · Sahel · Africa Subsahariană · Sudan

Americile America de Nord Caraibe · America Centrală · America Nordică
Marele Bazin · Marile Lacuri · Marile Câmpii · America Latină · Pacificul de Nord-Vest · Coroana Pacificului
America de Sud Statele Andine · Guiana · America Latină · Patagonia · Coroana Pacificului · Conul Sudic

Eurasia Asia      Asia Centrală · Asia Răsăriteană · Asia Nordică · Asia Sudică · Asia de Sud-Est · Asia de Sud-Vest
Anatolia · Peninsula Arabică · Caucazul · Orientul Îndepărtat · Indiile Răsăritene · India · Levantul · Orientul Mijlociu · Orientul Apropiat · Coroana Pacificului · Siberia
Europa      Europa Răsăriteană · Europa de Nord · Europa de Sud · Europa de Vest
Balcanii · Regiunea Baltică · Benelux · Insulele Britanice · Caucaz · Europa Centrală · Zona Mediteraneană · Ţările Nordice · Scandinavia

Oceania Australasia · Melanezia · Micronezia · Polinezia
Coroana Pacificului

Oceane Arctic · Atlantic · Indian · Pacific · Sudic

Polii Regiunea Arctică · Antarctica

Static Wikipedia (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu