Galenă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Geologie : denumiri de Minerale
Agat \| Amfibol \| Apatit \| Acvamarin \| Aragonit \| Baritină \| Beril \| Bismut \| Biotit \| Blendă \| Calcit \| Calcopirită \| Carneol \| Cinabru \| Corindon \| Cuarţ \| Diamant \| Feldspat \| Fluorină \| Galenă \| Gips \| Grafit \| Granat \| Hematit \| Ilmenit \| Limonit \| Magnetit \| Malachit \| Olivină \| Onix \| Pirită \| Piroxen \| Realgar \| Rodocrozit \| Rubin \| Rutil \| Safir \| Sare \| Smarald \| Sodă \| Spinel \| Talc \| Topaz \| Turmalină
Format cu denumiri de Roci
Andezit \| Bauxită \| Bazalt \| Calcar \| Diabaz \| Diorit \| Gabro \| Granit \| Gresie \| Loess \| Nisip \| Pegmatit \| Peridotit
Pământ şi Zăcăminte
Straturile pământului \| Cărbune \| Filon \| Gaz natural \| Minereu \| Petrol \| Vulcanism

Acest articol se referă la Galena mineral. Pentru alte întrebuinţări ale termenului vedeţi Galena (dezambiguizare).

Galena

Formula chimică	PbS
Sistem de cristalizare	cubic
Clasa	sulfite, săruri de sulf
Culoare	cenuşie de plumb
Urma	cenuşie de plumb
Duritate	2,5
Densitate	7,4 bis 7,6 g/cm³
Strălucire	metalică
Transparenţă	opac
Spărtura	sidefie,
Clivaj	perfect în trepte
Habitus	cubic, octaedric, sau tabular (plăci)
Suprafaţa cristalului	{100}, {111}, {110}
Cristale gemene	Format:111
Punct de topire	---
Conductibilitatea calorică	___
Proprieţăţi optice
Refracţia	---
Refracţia dublă	---
Pleochroismus	---
Deviaţia optică	---
Unghiul de dispersie	---
alte caracteristici
reactivitatea chimică	se dizolvă în HNO₃
Minerale asemănătoare	---
Radioaktivitate	inexistentă
Magnetism	inexistent
Caractere speciale	---

Galena (galenit) este un mineral din clasa sulfite cu un raportul de 1:1 dintre metal şi sulf.
Cristalizează în sistemul cubic având formula chimică PbS, putând conţine până la 1 % argint.
Galena are un habitus cristale cubice dar pot apare şi forme octaedrice, mai rar forma tabulară, culoarea mineralului este cenuşiu de plumb cu luciu metalic.
Duritatea mineralului este 2,5 cu o densitate mare 7,4 bis 7,6 g/cm³,

[modifică] Varietăţi

Până în prezent este numai Steinmannitul singura varietate de galenă cunoscută.

[modifică] Răspândire

Galenit, (galenă) cu suprafeţele de clivaj vizibile

Galenita i-a naştere în rocile metamorfice, sau roci magmatice bogate în sulfite, (sphalerit) asociat frecvent cu zăcămintele de cupru, sau roci calcaroase şi dolomitice.
Răspândire în Germania Freiberg, Kärnten, Erzgebirge în România este mai răspândit în bazinul minier Băiţa, Bihor, judeţul Bihor, Baia Sprie, Cavnic din judeţul Maramureş

[modifică] Istoric

Galena este una dintre primele minerale care au fost exploatate din timpurile antice prin minerit. Astfel de exploatare este cunoscută deja din timpul Babilonului, fiind în timpul romanilor şi în Egipt un mineral preţuit. In primele etape ale radiotehnicii mineralul este folosit ca înlocuitor al diodei de azi.

[modifică] Utilizare

Prin conţinulul ridicat al galenei în plumb (87 %) este principalul minereu din care se extrage plumbul.
In trecut galena era utilizată în Freiberg/Saxonia şi ca sursă de argint (până la 1 %), această utilizare a galenei au aplicat-o coloniştii germani şi în Băiţa, Bihor Transilvania. Azi galena mai este utilizată ca demodulator în aparate detectoare.