Ilmenit
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ilmenit[1] | |
![]() |
|
Formula chimică | FeTIO3] |
Clasa mineralului | oxid |
Sistem de cristalizare | trigonal |
Culoare | neagră-cenuşie sau neagră |
Urma | neagră sau brun-negricioasă |
Duritate | 5 – 6 |
Densitate | 4,5 - 5 |
Luciu | semimetalic, mat |
Transparenţă | opac |
Spărtura | concoidală |
Clivaj | inexistent |
Habitus | cristale tabulare groase; agregate şi mase granulare compacte |
Suprafaţa cristalului | |
Cristale gemene | lamelar după {0001} sau {101¯1} |
Proprietăţi optice | |
Indicele de refracţie | 2,4 |
Birefringenţă | puternică; uniaxial negativă |
Pleocroism | slab; maroniu-închis – maroniu-deschis |
Deviaţia optică | 2vz ~ |
Alte caracteristici | |
Reactivitatea chimică | sub formă de pulbere este solubil în acid clorhidric |
Minerale asemănătoare | magnetit, goethit, lepidolit |
Radioactivitate | inexistentă |
Magnetism | la temperatura ambiantă, inexistent după încălzire - slab |
Caracteristici deosebite |
Ilmenitul este un mineral de culoare cenuşie-neagră, un oxid de fier şi titan, cu formula chimică FeTiO3, compus în proporţie de 52,65% din TiO2 şi rest FeO. El se găseşte în roci metamorfice şi magmatice şi cristalizează în sistem romboedric. Numele provine de la Munţii Ilmen din Rusia. Ilmenitul este cel mai important minereu de titan.
Cuprins |
[modifică] Răspândire
Ilmenitul se întâlneşte în roci magmatice ca gabroul sau dioritul, în filoane de cuarţ sau în nisipuri de râu, unde apare în particule rotunde cu diametre de 0,1 – 0,2 mm.
Deseori, ilmenitul este amestecat cu hematit, împreună cu care formează o soluţie solidă completă peste 950°C. Mai poate forma soluţii solide şi cu geikielitul (MgTiO3).
Cea mai mare exploatare de ilmenit este mina Tellnes din Sokndal, Norvegia[2], cu rezerve estimate la 57 milioane tone (14% din rezervele mondiale estimate) şi o producţie anuală de 550.000 tone. În Finlanda de nord, la Karhujupukka se găseşte un zăcământ de magnetit şi ilmenit estimat la 5 milioane tone [3]. Alte exploatări importante se găsesc tot în Norvegia la Froland şi Kragerö, la Bancroft şi Girardville în Canada, Kamituga în R.D. Congo, Miass (Munţii Ilmen) în Rusia [4] etc.
În anul 2005, cu ajutorul telescopului Hubble au fost identificate zone bogate în ilmenit pe suprafaţa Lunii, în zona craterului Aristarh. Aceste zăcăminte ar putea fi utilizate nu doar ca sursă de fier şi titan pentru construcţia unor structuri, dar şi pentru producerea de oxigen pentru o posibilă bază lunară [5].
[modifică] Utilizare
Ilmenitul este cel mai important mineral pentru obţinerea titanului. De asemenea, din ilmenit se extrage bioxidul de titan, care datorită culorii sale albe pure este folosit ca pigment în vopsele.
[modifică] Bibliografie
- ↑ en http://www.mindat.org/min-2013.html Mineralogy Database - Ilmenite mineral information and data, accesat 28-03-2007
- ↑ en http://www.ngu.no/prosjekter/Geode/Tellnes/Tellnes%20significance.htm
- ↑ en http://www.gsf.fi/explor/report_abstr.htm Geological Survey of Finland - Claim Report Abstracts
- ↑ en http://webcenter.ru/~minbooks/MA9_pref.html Mineralogical Almanac, vol. 9 (abstract)
- ↑ en http://hubblesite.org/newscenter/archive/releases/2005/29/text/layout/thumb HubbleSite - NASA's Hubble Looks for Possible Moon Resources
[modifică] Vezi şi
[modifică] Legături externe
- en USGS - The Mineral Industry of Norway in 2005
- de Mineralienatlas Lexikon - Ilmenit
- en WebMinerals - Ilmenite mineral data
Geologie : denumiri de Minerale |
---|
Agat | Amfibol | Apatit | Acvamarin | Aragonit | Baritină | Beril | Bismut | Biotit | Blendă | Calcit | Calcopirită | Carneol | Cinabru | Corindon |
Format cu denumiri de Roci |
Andezit | Bauxită | Bazalt | Calcar | Diabaz | Diorit | Gabro | Granit | Gresie | Loess | Nisip | Pegmatit | Peridotit |
Pământ şi Zăcăminte |
Straturile pământului | Cărbune | Filon | Gaz natural | Minereu | Petrol | Vulcanism |