Marcă înregistrată (termen)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Marca înregistrată reprezintă dobîndirea dreptului la marcă prin înregistrare.
Durata de protecţie a unei mărci înregistrate este de 10 ani, dar prin înnoiri repetate se obţine o protecţie pe o durată care poate fi nelimitată. Limitarea protecţiei pentru fiecare înregistrare la 10 ani are la bază raţiuni de ordine socială. Astfel, potrivit articolelor 29 şi 35 din Legea numărul 84 / 1998, înregistrarea mărcii conferă titularului un drept exclusiv asupra mărcii, cu începere de la data depozitului naţional reglementar al mărcii pe o perioadă de 10 ani.