Mineral

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Mineralele sunt substanţe naturale solide, mai rar fluide, alcătuite din unul sau mai multe elemente chimice, care intră în componenţa rocilor şi minereurilor. După conţinutul lor ele se pot împărţi în minerale metalifere şi respectiv nemetalifere (sare, gips,azbest, mică, feldspat), iar cele metalifere se pot împărţi la rândul lor în feroase şi neferoase.
Mineralele sunt de regulă substanţe neomogene din punct de vedere chimic, fiind frecvent substanţe solide cristalizate în sisteme diferite de crstalizare, de aceasta ocupându-se ramura mineralogiei, cristalografia.
Exemple de minerale: cuarţul (SiO2), pirita (FeS2), galena (PbS), blenda (ZnS), calcopirita (CuFeS2), calcitul (CaCO3), gipsul (CaSO4*2 H2O), sau fără a mai aminti formula chimică, sunt: stibina, rodocrozitul, baritina (baros=greu), grafitul (forma amorfă a diamantului), şi diamantul.
Determinarea unui mineral se face prin cunoaşterii proprietăţilor lui fizice: - culoare -luciu - spărtura (proaspătă neoxidată) - duritatea - clivajul (modul de spargere), greutatea specifică, proprietăţi magnetice şi radioactive etc.
Duritatea mineralelor este o proprietate importantă, aceasta determinând forma de exploatare a zăcământului).
Mineralogul austriac Carl Friedrich Christian Mohs a stabilit o scară a durităţii mineralelor după cum urmează: 1.talc, 2.gips, 3.calcit, 4.fluorina, 5.apatit, 6.ortoza, 7.cuarţ, 8.topaz, 9.corindon 10.diamant.

Cuprins 1 Sistematica mineralelor 2 Minerale care intră în alcătuirea rocilor 3 Vezi şi 4 Legături externe

[modifică] Sistematica mineralelor

În sistematica modernă mineralele au fost reclasificate, luându-se în considerare strucura lor chimică şi cristalografică:

1. Elemente native, sunt elemente chimice care se găsesc în natură în forme pure necombinate; se cunosc 23 asemenea elemente (18 metale şi 5 nemetale), formele lor modificate şi unele aliaje. Exemple: cupru, argint, aur, fier, sulf, grafit, diamant, hapkeit (Fe₂S), moissanit (SiC), schreibersit ((Fe,Ni)₃P)
2. Sulfiţi şi săruri de sulf, sunt combinaţii dintre sulf şi seleniu, telur, arsen, antimon şi bismut. În această categorie intră cca. 600 de minerale. Exemple: galenă (PbS), pirită (FeS₂), blendă (ZnS), cinabru (HgS)

1. Halogenaţi cca. 140 de halogenide constau dintr-o legătură a halogenilor (fluor, clor, brom, iod) cu cationii de sodiu, potasiu şi calciu, exemple: fluorit (Ca Fe₂) halit (sare gemă, NaCl), clorură de amoniu, silvină.
2. Oxizi şi hidroxizi s-au format printr-o legătură a unui metal sau nemetal cu oxigenul sau cu o grupare hidroxilică (-OH). Astfel au luat naştere cca. 400 de oxizi respectiv hidroxizi, exemple: spinel (MgAl₂O₄), hematit (Fe₂O₃), magnetit (Fe₃O₄), corindon (Al₂O₃), pehblendă (UO₂), goethit (FeO(OH)).
3. Carbonaţi ,nitraţi, boraţi: în această categorie intră sărurile acidului carbonic, boric şi azotic. Exemple: aragonit, azurit, dolomit (CaMg(CO₃)₂), calcit (CaCO₃), malachit (Cu₂CO₃(OH)₂), borax (Na₂B₄O₅(OH)₄ · 8 H₂O), sassolit (H₃BO₃)
4. Sulfaţi, selenaţi, teluraţi, cromaţi, molibdenaţi, wolframaţi: aici intră săruri ale acidului sulfuric, cromic, molibdenic şi wolframic. Această grupă cuprinde cca. 700 de minerale. Exemple: anhidrit(CaSO₄), gips (CaSO₄ · H₂O), apatit (Ca₅(PO₄)₃(F,Cl,OH)), turcoaz (CuAl₆(PO₄)₄(OH)₈ · 5H₂O), carnotit (K₂(UO₂)₂(VO₄)₂ · 3H₂·), legrandit (Zn₂(AsO₄)(OH)·H₂O), wulfenit (PbMoO₄), wolframit ((Fe,Mn)WO₄)
5. Fosfaţi, arsenaţi, vanadaţi: aici intră săruri ale acizilor cu formula generală H₃XO₄ unde X poate fi înlocuit cu elementele fosfor, vanadiu, arsen. Exemple: adamin, berlinit, descloizit, fluorapatit, mottramit, piromorfit.
6. Silicaţi (şi germanaţi) : această grupă de minerale este cea mai numeroasă, gruparea tetraedrică [ SiO₄]₄ stând la baza structurii mineralelor. Exemple: almandin (Fe₃Al₂(Si₃O₁₂)), zircon (ZrSiO₄), andaluzit (Al₂SiO₅), topaz (Al₂SiO₄(OH,F)₂), beril(Be₃Al₂Si₆O₁₈), cordierit (Mg₂Al₄Si₅O₁₈), epidot (Ca₂(Al,Fe^III,Mg)₃(SiO₄)₃OH), zoisit (Ca₂Al₃(SiO₄)₃(OH))
7. Minerale organice: această categorie de minerale cuprinde sărurile acizilor organici alifatici şi aromatici cu carbon, (C_nH_m) şi azot, (de forma amidelor R-X(=O)_n-NR'₂ sau acizilor heterociclici) şi răşini. Exemple: : abelsonit, melit, evenkit. Chihlimbarul nu este considerat mineral de către IMA (International Mineralogical Association).

[modifică] Minerale care intră în alcătuirea rocilor

Rocile de obicei nu sunt alcătuite în cea mai mare parte din minerale, mineralele frecvente întâlnite în roci sunt 90 % din categoria silicaţilor ca olivină, piroxen, amfibol, feldspat sau cuarţ acestea fiind întâlnite în roci magmatice, roci metamorfice şi roci sedimentare.
Alte minerale care mai pot fi întâlnite în roci sunt cele din [nume|[grupa]] carbonaţilor şi oxizilor în rocile calcaroase.

[modifică] Vezi şi

• Listă de minerale
• Listă de roci
• Listă de geologi renumiţi
• Geologie
• Minerit
• Georgius Agricola
• Straturile pământului

[modifică] Legături externe

• Pagină informativă despre minerale şi meteoriţi
• Definiţie a termenului mineral
• Definirea mineralelor conform International Mineralogical Association (IMA)
• Deutscher Mineralienatlas
• Das Projekt Riesenkristalle
• Herkunft von Mineraliennamen
• Aufbau einer Mineraliensammlung
• Mineralienlexikon
• Mineralogie: Mineraleigenschaften
• Umfangreiche Seite mit Montanlexikon, Software etc.
• MinMax Mineralien-Information-System
• mindat.org - The Mineral Database
• John Betts Fine Minerals (englisch) - Mineraliengalerie
• Sursa=http://de.wikipedia.org/wiki/Mineral