Olivină
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Geologie : denumiri de Minerale |
|---|
|
Agat | Amfibol | Apatit | Acvamarin | Aragonit | Baritină | Beril | Bismut | Biotit | Blendă | Calcit | Calcopirită | Carneol | Cinabru | Corindon |
| Format cu denumiri de Roci |
|
Andezit | Bauxită | Bazalt | Calcar | Diabaz | Diorit | Gabro | Granit | Gresie | Loess | Nisip | Pegmatit | Peridotit |
| Pământ şi Zăcăminte |
|
Straturile pământului | Cărbune | Filon | Gaz natural | Minereu | Petrol | Vulcanism |
| Olivina | |
 |
|
| Formula chimică | (Mg, Fe)2SiO4 |
| Sistem de cristalizare | ortorombic |
| Clasa de crisatalizare | D2h |
| Culoare | auriu-verzui, gălbui-brun până la negru |
| Urma | albă |
| Duritate | 6,5 - 7 |
| Densitate | 3,2 - 4,4 · 103 kg/m3 |
| Masa molară (Forsterit) | 140,71 |
| Masa molară (Fayalit) | 203,78 |
| Luciu | sticlos-, gras |
| Transparenţă | transparent până la translucid |
| Spărtură | sidefie, sfărămicios |
| Clivaj | imperfect |
| Habitus | prismatic, plăci groase |
| Suprafaţa cristalului | ___ |
| [Cristale gemene]] | frecvente |
| Proprietăţi optice | |
| Refracţie (Forsterit) | 1,636 - 1,772 |
| Refracţie (Fayalit) | 1,731 - 1,875 |
| Refracţie dublă (Forsterit) | 0,0330 - 0,0420 |
| Refracţie dublă (Fayalit) | 0,0420 - 0,0510 |
| Pleochroismus | ___ |
| Deviaţie optică | ___ |
| Unghiul de dispersie a axei optice (Forsterit) |
2vz ~74 - 90° / r < v oder r > v |
| Unghiul de dispersie a axei optice (Fayalit) |
2vz ~ 47 - 74° / schwach r > v
|
| Alte caracteristici | |
| Punct de topire (Forsterit) | 2163 K |
| Punct de topire (Fayalit) | 1490 K |
| reactivitate chimică | ___ |
| Minerale asemănătore | Tephroit Laihunit |
| Radioaktivitate | ___ |
| Magnetismus | ___ |
| Caractere speciale | ___ |
Olivina (latin oliva: măslină) este un termen colectiv pentru minerale din grupa silicaţilor, cu o formulă chimică: (Mg,Fe)2SiO4. Alcătuiesc o serie de cristale mixte. Olivin în natură conţine canităţi mici de Nichel, (Ni) Magneziu (Mg) respectiv Fier (Fe) substituit. cu o legătură de SiO4. Olivină bogată în fier este denumită Fayalit Fe2SiO4 şi cea bogată în Magneziu Forsterit Mg2SiO4, între cele două forme sunt mineralele de tranziţie numite Hyalosiderit şi Hortonolith. Cristalele mari şi clare de olivină sunt apreciate ca pietre preţioase, fiind numite Peridot sau Chrysolith. Olivina cristalizează in sistemul orthorhombic având o duritate 6,5 - 7, intr-o formă curată având culoarea galben-brună, sau verzuie până la negru având urma albă.. Cristalele având un habitus primatic cu plăci groase.
[modifică] Răspândire
Olivinele sunt cristalele de silicaţi cele mai frecvente, alcătuind cea mai mare parte a scoarţei terstre, unde Mg şi Fe se găsesc într-un raport de 9:1, având o parte componentă importantă în rocile magmatice bazice ca Gabbro, Peridotit, sau Bazalt. Dunit este o rocă ce constă apropape exclusiv din olivină având până la 15 cm mărime Forsteritkristalle. Prin procese metamorfice i-a naştere din varianta de olivină, Forsterit, din Dolomiten Calcar; sau procesul invers prin acţiunea intemperiilor, precipitaţiilor şi prin contactul cu mineralele bogate în soluţii hidrotermale se formează serpentine din olivină. Alte forme de transformare a olivinei sunt: Pallasit, Chondrit, Wadsleyit ("Spinell modificat"), Ringwoodit, Perovskit (Mg,Fe)SiO3 şi Magnesiowüstit (Mg,Fe)O.
[modifică] Vezi şi:
| Geologie : denumiri de Minerale |
|---|
|
Agat | Amfibol | Apatit | Acvamarin | Aragonit | Baritină | Beril | Bismut | Biotit | Blendă | Calcit | Calcopirită | Carneol | Cinabru | Corindon |
| Format cu denumiri de Roci |
|
Andezit | Bauxită | Bazalt | Calcar | Diabaz | Diorit | Gabro | Granit | Gresie | Loess | Nisip | Pegmatit | Peridotit |
| Pământ şi Zăcăminte |
|
Straturile pământului | Cărbune | Filon | Gaz natural | Minereu | Petrol | Vulcanism |
