New Immissions/Updates:
boundless - educate - edutalab - empatico - es-ebooks - es16 - fr16 - fsfiles - hesperian - solidaria - wikipediaforschools
- wikipediaforschoolses - wikipediaforschoolsfr - wikipediaforschoolspt - worldmap -

See also: Liber Liber - Libro Parlato - Liber Musica  - Manuzio -  Liber Liber ISO Files - Alphabetical Order - Multivolume ZIP Complete Archive - PDF Files - OGG Music Files -

PROJECT GUTENBERG HTML: Volume I - Volume II - Volume III - Volume IV - Volume V - Volume VI - Volume VII - Volume VIII - Volume IX

Ascolta ""Volevo solo fare un audiolibro"" su Spreaker.
CLASSICISTRANIERI HOME PAGE - YOUTUBE CHANNEL
Privacy Policy Cookie Policy Terms and Conditions
Realgar - Wikipedia

Realgar

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Realgar (România)
Formula chimică As4S4
Clasa mineralului sulfiţi nemetalici
Sistem de cristalizare monoclinic
Clasa cristalului mononoclinic-prismatic
Culoare roşie, roşie-portocalie
Urma roşie până la galben portocaliu
Duritate 1,5 - 2
Densitate (g/cm³) 3,6
Luciu diamantin. gras
Transparenţă transparent, translucid
Spărtura sidefie
Clivaj imperfect
Habitus prismatic,cristale striate în lung, granular, masiv
Suprafaţa cristalului
Cristale gemene
Punct de topire
Conductibilitatea calorică
Proprieţăţi optice
Refracţia α=2,538 β=2,684 γ=2,704
Refracţia dublă Δ=0,166 ; dublu axial negativ
Pleochroismus roşu închis-roşu portocaliu
Deviaţia optică
Unghiul de dispersie 2vz ~
alte caracteristici
reactivitatea chimică parţial solubil în acizi sau baze
Minerale asemănătoare Orpiment (As4S6), Pararealgar, Cinabru, Rubin
Radioactivitate
Magnetism
Caractere speciale deosebit de toxic

Realgarul sau sulfrubinul este un mineral compus din arsen şi sulf, face parte din categoria sulfiţilor nemetalici, fiind care este folosit ca pigment. Mineralul cristalizează în sistemul monoclinic (fiind cristale înclinate pe o axă) cu formula chimică As4S4 având un habitus (formă de prezentare) cu cristale striate în lung, forme granulară sau agregate masive de culoare roşie până la galben-portocaliu. Numele mineralului provine din limba arabă Radj al ghar şi înseamnă pulbere din peşteră.

Cuprins

[modifică] Caracteristici

Realgarul este foarte instabil se descompune în prezenţa razelor ultraviolete, în orpiment („Pigment de aur” As2S3) respectiv „pararealgar” (AsS). şi „arsenic” (As2O3). Mineralul este parţial solubil în acizi şi baze, dând naştere la gaze toxice cu miros de usturoi. După culoare se poate confunda cu cinabrul şi rubinul însă ambele cristalizează în sistemul triclinic (trigonal) având o densitate şi duritate mai mare ca realgarul.

[modifică] Răspândire

Fiind un mineral secundar tipic realgarul la fel ca şi „pigmentul de aur” (orpimentul), se formează în timpul proceselor hidrotermale în filoane şi apele termale, prin descompunerea altor minerale ce conţin arsen ca „pirita arsenică” (FeAsS) sau prin resublimare (proces termodinamic de transformare a unui gaz în forma de agregare solidă) a unor gaze vulcanice. Principalele zăcăminte se găsesc în „Cantonul Walis” Elveţia, Baia Sprie şi Transilvania în România, regiunile „Shimen/Hunan” din China, Nevada în SUA şi „Allchar” în Macedonia.

[modifică] Structură

Forma de structură a Realgarului
Forma de structură a Realgarului

Structura atomică a realgarului se poate asemăna cu o colivie (căsuţă), cu legături stabile covalente interioare şi legături labile Van der Waal (legături ionice) în exterioare (între colivii), ceeace explică instabilitatea legăturilor dintre arsen şi sulf.

[modifică] Utilizare

In Evul Mediu realgarul era folosit frecvent în medicină şi în fabricarea sticlei, azi este folosit şi în industria pirotehnică şi în producerea pesticidelor.
Realgarul datorită coloritului său galben-portocaliu era folosit deja în trecut ca şi pigment, la colorarea cărţilor sau ca şi culoare în picturi.
In prezent datorită toxicităţii extreme, este folosit pe o scară mult mai restrânsă cu măsuri de protecţie deosebite, astfel este utilizat la restaurarea unor picturi vechi, ca şi pigment de culoare fiind înlocuit de pigmente sintetice ca (culorile de anilină, din turbă (cărbune))

[modifică] Măsuri de protecţie

Realgarul are un conţinut ridicat în arsen (70 %) care explică toxicitatea deosebită a mineralului, prin inhalare, deglutiţie, această toxicitate fiind crescută datorită solubilităţii în apă. Din care motive mineralul se păstrează închis, folosindu-se mănuşi şi ochelari de protecţie în timpul lucrului cu realgar, fiind interzis în acest timp fumatul sau manipularea de alimente, iar la terminarea activităţii evitarea resturilor de mineral de a ajunge în mediul înconjurător ci înlăturarea conform prescripţiilor care sunt valabile pentru reziduri deosebit de toxice.

[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe

  • în limba germană şi engleză:
Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Realgar


Mineraleeditează
Geologie : denumiri de Minerale

Agat | Amfibol | Apatit | Acvamarin | Aragonit | Baritină | Beril | Bismut | Biotit | Blendă | Calcit | Calcopirită | Carneol | Cinabru | Corindon
| Cuarţ | Diamant | Feldspat | Fluorină | Galenă | Gips | Grafit | Granat | Hematit | Ilmenit | Limonit | Magnetit | Malachit | Olivină | Onix |
Pirită | Piroxen | Realgar | Rodocrozit | Rubin | Rutil | Safir | Sare | Smarald | Sodă | Spinel | Talc | Topaz | Turmalină

Format cu denumiri de Roci

Andezit | Bauxită | Bazalt | Calcar | Diabaz | Diorit | Gabro | Granit | Gresie | Loess | Nisip | Pegmatit | Peridotit

Pământ şi Zăcăminte

Straturile pământului | Cărbune | Filon | Gaz natural | Minereu | Petrol | Vulcanism

Static Wikipedia (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu