Republica Sovietică Socialistă Lituaniană
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Republica Sovietică Socialistă Lituaniană Lietuvos Tarybų Socialistinė Respublika |
|||||
|
|||||
| Deviza de stat: în limba lituaniană:Visų šalių proletarai, vienykitės! Proletari din toate ţările, uniţi-vă! |
|||||
 |
|||||
| Capitala | Vilnius | ||||
| Limbile oficiale | Limba lituaniană şi limba rusă. | ||||
| Preşedintele Sovietului Suprem | Vytautas Landsbergis (în momentul proclamării independenţei) | ||||
| Constituită În cadrul URSS: - din - până |
21 iulie 1940 3 august 1940 11 martie 1990 |
||||
| Suprafaţa - Totală - Apă (%) |
Pe locul al 11-lea în cadrul URSS 65.200 km² neglijabilă% |
||||
| Populaţia - Totală (1989) - Densitatea |
Pe locul al 11-lea în cadrul URSS 3.689.779 56,6/km² |
||||
| Moneda | Rubla (rublis) | ||||
| Ora locală | UTC + 3 | ||||
| Imnul naţional | Imnul RSS Lituaniene | ||||
| Notă: Conform constituţiei, toate limbile erau egale. Totuşi, limba rusă era considerată limba de comunicare interetnică, astfel limba lituaniană era pusă intr-o situaţie dezavantajoasă.. | |||||
Republica Sovietică Socialistă Lituaniană (în limba lituaniană: Lietuvos Tarybų Socialistinė Respublika) a fost numele dat pe 21 iulie 1940 Lituaniei, după instaurarea comunismului în ţară, odată cu invazia sovietică de pe 15 iulie 1940. RSS Lituaniană a fost proclamată de fapt mult mai devreme, pe 16 decembrie 1918, în timpul Congresului I al Partidului Comunist Lituanian. Comuniştii nu au reuşit însă să cucerească simpatia şi sprijinul popular. Două luni după acest eveniment, pe 27 februarie 1919, a fost proclamată unirea RSS Belarusă cu RSS Lituaniană, pentru a forma RSS Lituaniană-Belarusă (sau "Litbel"), care a existat numai şase luni, până pe 25 august 1919.
Provocările şi încercările de destabilizare ale tinerei Republici Lituania de către guvernul de la Moscova au eşuat de-a lungul întregii perioade interbelice.
Pactul Molotov-Ribbentrop, semnat în 1939 între Germania Nazistă şi Uniunea Sovietică, pecetluia soarta Lituaniei prin includerea ţării, (împreună cu celelalte două republici baltice, Bucovina de Nnord şi Basarabia), în sfera de influenţă sovietică. Pe 3 august 1940, un guvern-marionetă instalat în grabă a anunţat că Lituania doreşte să devină parte a URSS-ului pentru a deveni a 14-a republică constituentă a Uniunii. După declanşarea Operaţiunii barbarossa, Lituania a fost invadată de Germania Nazistă în 1941, pentru ca ţara să fie recucerită de sovietici în 1944.
Statele Unite ale Americii, Regatul Unit şi alte puteri occidentale au considerat anexarea Lituaniei de căre URSS ca fiind ilegală (doctrina Stimson) şi au refuzat să recunoască in mod oficial cele trei state baltice ca făcând parte din Uniunea Sovietică.
În plus faţă de pierderile umane şi materiale suferite în timpul războiului, mii de civili au fost executaţi şi zeci de mii au fost deportate din Lituania în lagărele de muncă ale Gulagului până la moartea lui Iosif Vissarionovici Stalin din 1953.
Prin comparaţie cu alte republici ale URSS-ului, economia Lituaniei sovietice s-a dezvoltat în ritmuri mai inalte şi mai echilibrat, astfel încât Lituania este în zilele noastre una dintre cele mai bogate ţări postsovietice.
RSS Lituaniană a reprimit numele din perioada interbelică – Republica Lituania – pe 11 martie 1990, toate legăturile legale cu URSS-ul fiind tăiate odată cu proclamarea independenţei ţării. Guvernul Uniunii Sovietice a recunoscut independenţa Lituaniei pe 6 septembrie 1991.
[modifică] Consultaţi şi articolul:
[modifică] Legături externe
- Crimele comuniştilor sovietici în Lituania ocupată
- Could the Baltic States have resisted to the Soviet Union?
- Constituţia din 1978 a RSS Lituaniană
| Republicile Uniunii Sovietice |  |
| RSS Armenească | RSS Azerbaidjană | RSS Belarusă | RSS Estonă | RSS Georgiană | RSS Kazahă | RSS Kirghiză | RSS Letonă | RSS Lituaniană | RSS Moldovenească | RSFS Rusă | RSS Ucrainiană | RSS Uzbekă | RSS Tadjikă | RSS Turkmenă
|
|
