Pagina maestra - Wikipedia Wikipedia (2007) - wikipedia2007.classicistranieri.com
Pagina maestra
From Wikipedia
Wikipedia in lingua corsa
Site i benvinuti annant'à Wikipedia, un'enciclopedia libera, gratuita è scritta incù a cooperazione di tutti. Site tutti invitati à participà à u prugettu avà ! Pudete leghje ò mudificà una pagina.
U cuntenutu di a Wikipedia hè cupertu da a Licenzia di documentazione libera GNU, hè libera e fermarà sempre libera!
I principi di Wikipedia sò u puntu di vista neutru, u rispettu di i dritti d'autori, a licenzia libara, è u fattu d'essa apartu à tutti.
Ringraziemu à tutti quelli chì participeghjanu à u prugettu.
Oghje Wikipedia in lingua corsa cuntene 5,362 articuli in custruzzione. Aiutateci! (27, Marzu 2007)
Scrive un articulu, o ancu sè vo truvete un sbagliu, currighjitelu puru ! Scrivete in suttanacciu o in supranacciu, cume vo vulete: diversità face ricchezza. Fate a sperienza di scrive un articulu, senza teme di sbaglià vi: si sbaglia ancu u prete à l'altare ! Pudete vede per esempiu Pruvà à scrive un articulu. Videte dinù i cunsigli per scrive un articulu. U più simplice per cumincià hè di cumplittà un articulu. Videte l'articuli da cumplittà. Si pò dinù traduce un articulu, per esempiu da a wikipedia in sicilianu, talianu o francese. Videte Articuli da traduce.
Identificà. Sè vo cunniscite u nomu di parechji pianti, fiori, arburi, o animali... chi mancanu, parmittarà dopu di creà l'intrata currispundente. Chì sarà issu funzu, issu fiori, issa pianta?
Incaricà imagini o fotò. U megliu hè d'incaricalli annantu à WikiCommons, parchì pudarani serva dopu à tutti i prugetti Wikipedia, à u Wikizziunariu,... T'avemu bisognu d'una fotò d'ogni paesi è d'ogni munimentu di Corsica (è dinò di i pianti è di l'animali).
A Suvara (Quercus suber) hè un arburu chì faci partita di a famiglia di i Fagaceae. Hè altu sin'à 25 metri, ma a so altezza media si situeghja trà 10 è 15 metri. U fustu hè cortu. A suvara hè assuciata à spessu incù a leccia o u pinu marittimu. Hè urighjinariu d'Africa di u Nordu. A suvara pò ghjugna sin'à l'ità di 200 anni. I foglii sò chjughi, longi da 3 à 5 cm.
Una stesa di suvari hè una suvariccia.
Ecunumia
Ci hè quattru paesi chì riprisentani 87 % de a suvariccia mundiali: U Portugallu, a Spagna, l'Algeria è u Maroccu. A superficia di a suvariccia mundiali hè: 2,3 millioni d'ettari. A pruduzzioni mundiali di suvaru hè di 340 000 tonni. U Portugallu ni pruduci 54%.
In Corsica
A suvara hè cumuna in Corsica. A suvara hè ancu chjamata a leccia suvarina. Ci hè 24800 ettari di suvari in Corsica...
Articuli da cumplittà:
Università di Corsica, Roma, Sporting Club Bastia, Ghjacintu Paoli, Papa Benedettu XVI.
Articuli di qualità - Indici alfabeticu - Indici tematicu - Pagini nuvelli - Radica di i catigurii
Da leghje
U zafranu corsu (Crocus corsicus) hè un fiori chì faci partita di a famiglia di l'Iridaceae. Hè una spezia endemica di a Corsica è di a Sardegna. U zafranu corsu hè altu da 5 à 20 cm. Fiurisci da frivaghju à aostu. I fiori sò viuletti. U zafranu corsu si scontra dignalocu, à parta da 100 metri insin'à 2700 metri. U zafranu si scontra à spessu in i loca ind'eddu ci hè dinò crocus minimus. Ma u zafranu corsu hè più cumunu in i pineti è in i scupicci.
Un sinonimu di crocus corsicus hè: Crocus insularis Herb.