Şiria, Arad

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comuna Şiria


[[Imagine:\|80px\|Stemă]]

Judeţ

Arad

Atestare

1169

Primar

Valentin Bot, , din [[|]]

Suprafaţă

121,06 km²

Populaţie (2002)

8.140

Densitate

loc./km²

Amplasare

Sate

Galşa, Mâsca, Şiria

Cod poştal

317340

Sit web

ro www.cjarad.ro/siria/

{{{note}}}

Şiria (în maghiară Világos, în germană Hellburg, în trad. "Cetatea luminată") este o comună situată în judeţul Arad, Transilvania, România, la limita de vest a Munţilor Zărand.

[modifică] Istoric

Atestat documentar pentru prima dată în anul 1169, satul Şiria se prezintă la mijlocul secolului al XIV-lea drept reşedinţă de cnezat. În secolul următor face parte dintr-un vast domeniu deţinut între anii 1444 - 1445 de către Iancu de Hunedoara.

Parte din istoria localităţii, Cetatea Şiriei datează din secolul al XIII-lea. Un rol deosebit de important în viaţa acesteia l-au avut voievozii şi cnezii români. Spre exemplu, un document din anul 1440 vorbeşte despre un anumit voievod Ştefan din Şiria. Posesie a lui Matei Corvin la începutul celei de a doua jumătăţi a secolului al XV-lea, trece în între anii 1461-1464 sub stăpânirea familiei Bathory. În perioada răscoalei lui Gheorghe Doja, cetatea este vremelnic ocupată de cetele ţărăneşti ale acestuia. Sub stăpânire otomană spre mijlocul secolului al XVII-lea, fortăreaţa serveşte drept garnizoană a lui Mihai Viteazul între anii 1599 - 1600. Ulterior, cetatea este ocupată din nou de către otomani în anul 1607 şi deţinută de către aceştia până în anul 1693. Din motive strategice, trupele habsburgice au distrus cetatea în anul 1784.

Un alt eveniment important din istoria acestei localităţi s-a desfăşurat în anul 1849, când biblioteca Castelului Bohuş, a fost folosită ca loc pentru desfăşurarea tratativelor între generalul Görgey Arthur, comandantul suprem al armatei revoluţionare maghiare, şi generalul rus Frolov, finalizate cu capitularea celui dintâi.

[modifică] Personalităţi

Ioan Slavici (1848 - 1925)
Emil Monţia (1887, Şicula - 1965)
Antonia Bohuş - rămasă în istorie prin ajutorul pe care l-a dat revoluţionarilor închişi după anul 1849. Între aceştia s-a numărat şi Eftimie Murgu. A dus de asemenea o activitate intensă pentru emenciparea femeilor.

[modifică] Atracţii turistice

Mănăstirea cu schitul de la Feredeu

[modifică] În Şiria

Cetatea Şiriei
Castelul Bohuş a fost construit în prima jumătate a secolului al XIX-lea, în stil neoclasic. Conac de câmpie, este compus dintr-un singur corp cu 30 de camere. Din anul 1960, castelul găzduieşte muzeul memorial al lui Ioan Slavici. De asemenea, în incinta lui funcţionează o expoziţie permanentă consacrată compozitorului Emil Monţia.
Busturile lui Ioan Slavici, Mihai Eminescu şi Ion Russu-Şirianu încadrează Castelul Bohuş. Primele două sunt operele sculptorului Ioan Tolan, în vreme ce ultimul este creaţia lui Constantin Bălăcescu
monumentul Antoniei Bohuş
Casa în care s-a născut Ioan Slavici, srt. 85 Infanterie
Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, (1700 - 1750)

[modifică] În Galşa

Biserica Adormirea Maicii Domnului, (1746)
Castelul din centrul satului construit în secolului al XVIII-lea, în stil baroc cu elemente neoclasice

[modifică] În Mâsca

Biserica Adormirea Maicii Domnului, (1703)

[modifică] Varia

Ioan Slavici despre localitatea natală:

Când eram copil mai mic vedeam cetatea Vilagăşului numai de jos, din sat; mi se părea mică şi nu mă îndoiam că grăiesc adevărul cei ce-mi spuneau că ea a fost zidită de fiica unui uriaş care-ngrămădea bolovanii de peatră [sic] într-un car cu patru boi, pe care-l lua-n poala ei şi-l ducea-n vârful dealului, căruia îi zic maghiarii "Kopasz", adecă pleşuv, iar românii Coposul. După ce am mai crescut, m-am învrednicit să urc dealul pân-acolo şi am văzut că zidurile sunt înalte, groase, multe. (...)

Izbucnind la 1848 răzmeriţa, aşa zisa inteligenţă a românilor din podgorie s-a dat de partea maghiarilor, care-i adimeniseră [sic] cu gândul că se luptă pentru libertate, egalitate şi frăţietate. Erau în dieta de la Dobriţin chiar şi trei deputaţi dintre românii din podgorie: Gheorghe Popa, Sigismund Popovici (...) şi Sigismund Borlea (...). Mulţimea mare a poporului, prostimea cea cu bun simţ, ţinea însă cu împăratul.

Ioan Slavici, Amintiri (fragmente), ediţie îngrijită de George Sanda, Bucureşti 1967.

	Comune în Judeţul Arad
Almaş \| Apateu \| Archiş \| Bata \| Bârsa \| Bârzava \| Beliu \| Birchiş \| Bocsig \| Brazii \| Buteni \| Cărand \| Cermei \| Chisindia \| Conop \| Covăsânţ \| Craiva \| Dezna \| Dieci \| Dorobanţi \| Fântânele \| Felnac \| Frumuşeni \| Ghioroc \| Grăniceri \| Gurahonţ \| Hălmagiu \| Hălmăgel \| Hăşmaş \| Igneşti \| Iratoşu \| Livada \| Macea \| Mişca \| Moneasa \| Olari \| Păuliş \| Peregu Mare \| Petriş \| Pilu \| Pleşcuţa \| Săvârşin \| Secusigiu \| Seleuş \| Semlac \| Sintea Mare \| Socodor \| Şagu \| Şeitin \| Şepreuş \| Şicula \| Şilindia \| Şimand \| Şiria \| Şiştarovăţ \| Şofronea \| Tauţ \| Târnova \| Ususău \| Vărădia de Mureş \| Vârfurile \| Vinga \| Vladimirescu \| Zăbrani \| Zădăreni \| Zărand \| Zerind \| Zimandu Nou