Albanezii din România
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Albanezii din România sunt membrii unei minorităţi etnice, care numără app. 10.000 de persoane, în conformitate cu rezultatele rezultatele recensământului din 2002 [1]. Aproximativ jumate dintre ei locuiesc în Bucureşti, iar restul se află în centre urbane mari precum Timişoara, Iaşi, Constanţa şi Cluj-Napoca. Cei mai mulţi dintre ei sunt ortodocşi, strămoşii lor trăgându-se din regiunea Korçë (sudul Albaniei).
Fiind o minoritate recunoscută oficial, albanezii au un reprezentant în Camera Deputaţilor. Acest deputat este desemnat de Liga Albanezilor din România.
Cuprins |
[modifică] Istoric
Comunitatea albaneză din Ţările Române a fost atestată pentru prima oară în Valahia în timpul domnului Mihai Viteazul: într-un raport al autorităţilor habsburgice din Transilvania se specifica faptul că peste 15.000 de albanezi au primit dreptul să se aşeze în Muntenia. Satul Călineşti (din Floreşti, judeţul Prahova) a fost una dintre aşezările în care au fost colonizaţi, după cum este evidenţiat într-un document emis de rivalul lui Mihai Viteazul, Simion Movilă, care confirma dreptul lor de a locui în continuare în localitate. O comunitate albaneză în Bucureşti este atestată pentru prima oară în 1628.
În Moldova, albanezul Vasile Lupu a devenit domnitor în 1634.
Comunitatea albaneză a crescut numeric şi a căpătat o mai mare importanţă în epoca fanariotă, când un mare număr de emigranţi albanezi şi-au deschis afaceri în multe târguri şi sate, sau erau angajaţi în garda domnilor şi boierilor munteni, fiind cunoscuţi ca arbănaşi, arvaniţi sau arnăuţi (din limba turcă: arnavut).
Mişcarea naţionalistă albaneză din Imperiul Otoman Rilindja Kombëtare s-a manifestat activ în Muntenia, care a devenit un centru al iniţiativelor culturale ale unor intelectuali precum Dora d'Istria, Naim Frashëri, Jani Vreto şi Naum Veqilharxhi (autorul primului abecedar albanez, tipărit la Bucureşti în 1844). Aleksander Stavre Drenova conceput versurile imnului naţional albanez Hymni i Flamurit pe vremea când locuia în Bucureştia. Imnul naţinal albanez melodia cântecului patriotic românesc Pe-al nostru steag e scris Unire compus de Ciprian Porumbescu.
Comunitatea albaneză a suferit în timpul regimului comunist când, începând cu 1953, asociaţiile sale culturale au fost închise. Drepturile pierdute au fost recâştigate după revoluţia română din 1989, însă numărul celor care se declară albanezi în zilele noastre a scăzut dramatic faţă de anul 1920.
[modifică] Cei mai importanţi albanezi din România sau români cu origini albaneze
- Kristaq Antoniu
- Aleksander Stavre Drenova
- Victor Eftimiu
- familia Ghica
- Lasgush Poradeci
- Naum Veqilharxhi
[modifică] Vezi şi
[modifică] Bibliografie
- ro "Albanezii" pe Divers online
- Constantin C. Giurescu, Istoria Bucureştilor. Din cele mai vechi timpuri pînă în zilele noastre Editura Pentru Literatură, Bucureşti, 1966, pag.168, 267, 272, 307
- Asociaţia Liga Albanezilor din România
