Diegematic
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
DIEGEMATIC = Narativitate (diegesis), în opoziţie cu conceptul de imiaţie (mimesis) şi pe de altă parte paralele cu desprinderea unor categorii secundare în cadrul dihotomiei epos/melos, care a dominat teoria literară greacă. Distincţia este folosită de Platon în Phaidon, unde creează premisele unei abordări teoretice a limbajului, distincţie ce nu a mai fost continuată. Din această perspectivă, faptul că Phaidon foloseste forma diegesasthai (istorisire pe îndelete) pentru a-şi caracteriza discursul, devine semnul unei anumite interiorizări a procesului literar.
Sursa: PLATON, PHAIDON - NOTE: MANUELA TECUŞAN, ED.HUMANITAS, BUCUREŞTI 1994