Filimon Bodiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Filimon Bodiu, cunoscut şi cu numele conspirativ de Dimitrie Grosu (? - 16 noiembrie 1950), a fost un ţăran basarabean, originar din satul Mândreşti, raionul Chişcăreni (sau judeţul Orhei). Filimon Bodiu a fost conducătorul unui grup antisovietic (Grupul antisovietic al lui Filimon Bodiu), care a activat între anii 1945 şi 1950 pe teritoriul raioanelor Chişcăreni, Teleneşti, Sângerei şi Călăraşi. Există foarte puţine date biografice despre Filimon Bodiu, majoritatea informaţiilor despre el provenind din arhivele A.M.S.N.R.M şi ale fostului KGB. Cercetătorii care au scris despre activitatea acestui ilegalist antisovietic menţionează în primul rând abilităţile de conducător, "calităţile personale deosebite", "susţinerea de care s-a bucurat din partea ţăranilor" şi inteligenţa cu care acesta reuşea să se ascundă de urmăritorii săi, în condiţiile terorii poliţieneşti instaurate în Basarabia sovietică.

[modifică] Conducătorul grupului de rezistenţă antisovietică Filimon Bodiu

Deşi grupul lii Filimon Bodiu era compus din doar 8-10 persoane, baza socială a grupului era destul de largă. Documentele de arhiva atestă peste 50 de familii care i-au oferit adăpost şi l-au susţinut în activitatea sa, calificată drept "teroristă" de către organele de securitate staliniste. Cercetarea comparată a documentelor a permis istoricilor să conchidă că activitatea grupului n-a fost inţiată în scopuri de "jaf şi omor", aşa cum stipulează sentinţele pronunţate membrilor şi susţinătorilor grupului. Nici ţăranii care îl susţineau nu percepeau activitatea grupului ca fiind de natură criminală. Tipul de rezistenţa opusă de acest grup a fost, la început, unul de propagandă. Bodiu organiza "adunări cu ţăranii", în casele unora dintre participanţi, unde le vorbea despre pericolul sovietzării şi al colectivizării forţate. Aceste acţiuni au fost considerate de autorităţi ca "banditism terorist". O altă metodă, considerată de autorităţi drept "teroristă", era intimidarea cadrelor de conducere prin intermediul unor scrisori, în care Filimon Bodiu, folosind expresii care, după părea lui, trebuiau să sune autoritar şi justiţiar, le cerea să nu-i mai jefuiască pe ţărani şi să respecte sentimentele religioase ale acestora. Radicalizarea metodelor de luptă ale grupului se produce după ce organele de urmărire încearcă să-l aresteze pe Filimon Bodiu. Omorurile comise de membrii grupului, e drept, majoritatea în condiţii de autoapărare, au permis serviciilor de securitate sovietice să fabrice o listă extinsă de "acte teroriste-banditeşti", care îi erau incriminate. Filimon Bodiu moare la 16 noiembrie 1950, împuşacat într-o confruntare directă cu reprezentanţii autorităţilor, care veniseră să-l aresteze la adresa unde se ascundea familia Bodiu.

[modifică] Bibliografie:

Ţurcanu, Ion, Rezistenţa anticomunistă din Basarabia. Grupul Filimon Bodiu, 1946-1950, AT, nr. 2/1995.
Elena Postică, Rezistenţa antisovietică în Basarabia, 1944-1950, Chişinău, Ed. Ştiinţa, 1997.
I.Ţurcanu, E.Postică, V.Boldişor, Lupta antisovietică şi anticomunistă a grupării lui Filimon Bodiu, Literatura şi Arta, 1995, 6 iulie.
Pasat, Valeriu, Trudnâe straniţî istorii Moldovî. 1940-1950 [Documente] (Pages difficiles d'histoire de la Moldavie), Moscova, Ed. Terra, 1994, p.356