Genetică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Genetica (din gr. genno γεννώ= a da naştere) este o ramură a biologiei, care studiază fenomenele şi legile eredităţii şi variabilităţii organismelor. Genetica a devenit una din cele mai importante ştiinţe ale secolului XX.

[modifică] Istoria geneticii

Încă în antichitate oamenii ştiau ceva despre ereditatea caracterelor, că copilul ce se va naşte va moşteni atât de la mamă, cât şi de la tată unele calităţi. Însă demonstrarea acestui fapt a avut loc în sec al XIX-lea, mai precis în 1865, în urma unor experimente efectuate de călugărul ceh G. Mendel. O lucrare, conţinând observaţiile şi concluziile sale a fost publicată în 1866, precum şi legităţile pe care le-a stabilit, numite Legile lui Mendel. El este considerat părintele geneticii. Însă lucrarea sa a fost dezvăluită lumii abia la începutul secolului XX de către 3 cercetători germani. În 1903 apare teoria, conform căreia cromozomii sunt purtătorii eredităţii, iar în 1909 că genele sunt localizate pe cromozomi. În 1906, William Batson a introdus termenul genetică. În 1927, este introdus termenul mutaţie pentru a descrie schimbările genetice. În 1953 este descifrată structura dublu elicoidală a ADN-ului. În 1957 este descrisă mecanismul de replicare a ADN-ului.

[modifică] Ramuri ale geneticii

• Genetica populaţiilor;
• Genetica generală;
• Genetica moleculară;
• Genomica.

[modifică] Vezi şi

• Evoluţionism
• Genom
• Antievoluţionism
• Mitoză
• Genotip
• Meioză
• Cromozom
• Clonarea
• Proiectul Genomul Uman
• Mutaţie
• Hibrid
• Alelă
• Genotip
• Fenotip
• ARN
• ADN mitocondrial
• Genom
• Ereditate
• Eugenism
• Boală genetică
• Lista geneticienilor

Acest articol despre biologie este un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea lui!