Georgius Agricola

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol se referă la Georgius Agricola. Pentru alte întrebuinţări ale termenului vedeţi Agricola (dezambiguizare).

Georgius Agricola

Titelblatt von De re metallica libri XII

Georgius Avicola (n.24 mai 1494 in Glachau - d. 21 noiembrie 1555 in Chemnitz) numele lui adevărat a fost de fapt Georg Pawer a studiat la universitatea din Leipzig având ca profesor pe Petrus Mosellanus, a fost un om de ştiinţă fiind părintele Mineralogiei.

[modifică] Biografie

A fost al doilea copil din cei şapte copii ai unui ţesător din Glachau. Studiază din 1514 - 1518 limbile vechi la Universitatea din Leipzig având ca profesor pe Petrus Mosellanus (1493- 1524) care era un adept al umanistului Erasmus von Rotterdam.
Astfel activitatea lui începe ca corector (1518) ulterior rector la şcoala din Zwickau (1519) alcătuieşte un nou sistem de învăţământ cu limbile latină, greacă şi ebraică, cu discipline ca agricultură, viticultură, măsurători, calculaţie, aritmetică şi cunoştinţe militare.
Revenit în Leipzig (1522) studiază medicină, urmează o perioadă petrecută în Italia la Universitatea din Bologna, Veneţia şi Padua (1523-1524) revine în Chemnitz Germania (1526)
In anul 1527 se căsătoreşte cu văduva Anna Meyner din Chemnitz, fiind în acest timp medic şi farmacist la spitalul St. Joachimsthal (azi Jáchymov) este ales de trei ori ca primar al oraşului Chemnitz (1547-1553). Ca membru al universităţii efectuează cercetări în domeniul medicinii, farmaciei, alchimiei, filologiei, pedagogicii, politicii, istoriei, metrologiei, ştiinţelor pământului, ca geologie şi minerit.
Astfel va publica prima sa lucrare Bermannus, sive de re metallica (1530) care tratează căutarea minereurilor utile, măsurători, tehnica mineritului şi obţinerea metalelor
Tratatul său următor De Menusuris et ponderibus (1533) descrie unităţile de măsură folosite în antichitate de greci şi romani.
Descrierea proceselor din interiorul scoarţei pământului o descrie în De ortu et ausis subterra neorum (1544) şi De natura eorum, quae effluunt exterra (1545) sau despre fosile şi minerale în De natura fossilium, De veteribus et novis metallis.
Agricola din două căsătorii are (cel puţin) şase copii, moare la data de 21. November 1555 in Chemnitz.
Saxonia fiind după perioada Reformaţiei, conducerea protestantă a oraşului refuză îngroparea lui, a unui catolic în cimitirul comunităţii din Chemnitz, astfel Agricola va fi înmormântat în curtea bisericii din Zeitz.

Opera cea mai importantă care a lăsat-o Agricola pentru posteritate este De re metallica libri XII (1556)

[modifică] Publicaţiile sale

▪ Bermannus sive de re metallica, Basel 1530 (Nachdruck: Belles Lettres, Paris 1990, ISBN 2-25134504-3)
▪ De natura eorum, quae effluunt ex terra, Basel 1546 (Nachdruck: SNM, Bratislava 1996, ISBN 80-85753-91-X
▪ De animantibus subterraneis liber, Basel 1549 (Nachdruck: VDI-Verlag, Düsseldorf 1978, ISBN 3-18-400400-7)
▪ De natura fossilium libri X., Basel 1546 (Nachdruck: Dover Publications, Mineola, N.Y. 2004, ISBN 0-486-49591-4)
▪ De ortu et causis subterraneorum libri V, 1544
▪ De veteribus et novis metallis libri II, 1546
▪ De mensuris quibus intervalla metimur liber, 1550
▪ De precio metallorum et monetis liber III, 1550
▪ De re metallica libri XII, Basel 1556 (Digitalisat der 2. Auflage 1561; zahlreiche moderne Ausgaben)
▪ Despre minerit 12 cărţi (traduse în germană de Phil. Bechium), Basel 1557

[modifică] Legături externe

Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Georgius Agricola

Mineraleeditează

Geologie : denumiri de Minerale
Agat \| Amfibol \| Apatit \| Acvamarin \| Aragonit \| Baritină \| Beril \| Bismut \| Biotit \| Blendă \| Calcit \| Calcopirită \| Carneol \| Cinabru \| Corindon \| Cuarţ \| Diamant \| Feldspat \| Fluorină \| Galenă \| Gips \| Grafit \| Granat \| Hematit \| Ilmenit \| Limonit \| Magnetit \| Malachit \| Olivină \| Onix \| Pirită \| Piroxen \| Realgar \| Rodocrozit \| Rubin \| Rutil \| Safir \| Sare \| Smarald \| Sodă \| Spinel \| Talc \| Topaz \| Turmalină
Format cu denumiri de Roci
Andezit \| Bauxită \| Bazalt \| Calcar \| Diabaz \| Diorit \| Gabro \| Granit \| Gresie \| Loess \| Nisip \| Pegmatit \| Peridotit
Pământ şi Zăcăminte
Straturile pământului \| Cărbune \| Filon \| Gaz natural \| Minereu \| Petrol \| Vulcanism