Ion Predescu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ion Predescu (n. 2 octombrie 1927, comuna Optaşi, judeţul Olt) este un jurist român, care a fost ales ca în legislatura 1990-1992 ales în judeţul Dolj pe listele partidului FSN.
[modifică] Biografie
Ion Predescu s-a născut la data de 2 octombrie 1927 în comuna Optaşi (judeţul Olt). A studiat la Liceul teoretic "Radu Greceanu" din Slatina, apoi la Facultatea de Drept din Bucureşti, ale cărei cursuri le-a absolvit în anul 1951. Ulterior a absolvit şi Facultatea de Filozofie.
După absolvirea Facultăţii, a profesat avocatura în oraşul Craiova, fiind avocat pledant definitiv în Baroul judeţean Dolj.
Între anii 1990-2004, Ion Predescu a deţinut demnitatea aleasă de senator de Dolj, fiind ales pe listele actualului PSD în patru legislaturi consecutive. În calitate de parlamentar, el a deţinut funcţiile de membru în Comisia constituţională a Adunării Constituante (iunie 1990 - septembrie 1996), precum şi de preşedinte (iunie 1990 - septembrie 1996) şi apoi vicepreşedinte (decembrie 1996 - februarie 1998) al Comisiei Juridice a Senatului. În urmăatoarele legislaturi a fost secretar al Biroului Permanent al Senatului (până în septembrie 1999) şi preşedinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor şi petiţii (octombrie 1999 - noiembrie 2000).
El a elaborat un număr mare de amendamente la toate proiectele de lege ce au fost dezbătute pe fond la Comisia juridică a Senatului şi intervenţii la majoritatea problemelor controversate de drept şi constituţionalitate, precum şi 24 de amendamente la Constituţia României, revizuită.
Printre iniţiativele legislative ale sale menţionăm următoarele: Legea Consiliului Legislativ; Legea avocatului (1995); Legea consilierului juridic; Legea Curţii Constituţionale (1992); Legea Avocatului Poporului; - pachetul de legi privind siguranţa naţională (4), ordinea şi liniştea publică (6) şi apărarea naţională (8); Regulamentul Senatului; Regulamentul şedinţelor comune ale Camerelor Parlamentului; Statutul deputatului şi al senatorului; Codul penal (1993-1996); Codul de procedură penală (1993-1996); Legea de organizare judecătorească, nr.92/1992; Legea notarilor publici (1996); legile electorale.
De asemenea, în perioada 3 septembrie 1996 - 11 decembrie 1996, Ion Predescu a deţinut funcţia de ministru al justiţiei în guvernul condus de Nicolae Văcăroiu.
În paralel cu activitatea sa din Parlamentul României, Predescu a fost membru al Asociaţiei Juriştilor din România şi cadru didactic asociat la Facultatea de Drept din Craiova şi la Facultatea de Drept a Universităţii "Spiru Haret" din Bucureşti.
El a publicat un număr mare de articole şi studii publicate în revistele de specialitate, precum şi trei cărţi:
- “Principiul subsidiarităţii” (Ed. Monitorul Oficial, Bucureşti, 2001) - în colaborare cu Bianca Predescu;
- “Mandatul de parlamentar şi imunitatea parlamentară” (Ed. Scrisul Românesc, Craiova 2002) - în colaborare cu Bianca Predescu;
- “Studii şi cercetare juridică” - 2 volume.
În anul 2004, Ion Predescu a fost numit de către Senatul României pentru demnitatea de judecător la Curtea Constituţională a României, pentru un mandat de 9 ani.
Ion Predescu este căsătorit şi are o fiică (Bianca Maria Carmen Predescu) care este profesor universitar la Facultatea de Drept "Nicolae Titulescu" din cadrul Universităţii din Craiova. El vorbeşte limbile franceză şi italiană.
