Lăsatul secului de brânză
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
| Intrarea în triod Duminica vameşului. Alleluia |
| Păresimile Miercurea cenuşii |
| Săptămâna mare Duminica Floriilor |
Lăsatul secului de brânză, în creştinism e una din cele două lăsaturi are secului, şi anume ziua sau zilele de frupt tocmai înainte de intrarea în păresimi.
Pentru etimologie, a se vedea articolul lăsatul secului de carne.
În riturile apusene, precum şi în unele dintre riturile răsăritene, lăsatul secului de brânză şi lăsatul secului de carne au loc deodată. În ritul bizantin primul are loc cu o săptămână înaintea celui de-al doilea.
Astfel, lăsatul secului de brânză se sărbătoreşte în Duminica înfricoşatei judecăţi, dar e precedat de o săptămână, săptămâna tirofagiei, în care se mănâncă lactate, ouă şi peşte în toate zilele, şi în care, potrivit majorităţii tipicelor, nu are loc euharistia. După duminica înfricoşatei judecăţi, potrivit tipicului bisericesc, nu se mai mănâncă produse lactate până la Paşti, ci se începe postul.
