Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Web Analytics
Cookie Policy Terms and Conditions Portal:Matematică - Wikipedia

Portal:Matematică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Artă · Cultură · Geografie · Istorie · Matematică · Biografie · Filozofie · Ştiinţă · Societate · Tehnologie
modificare 

Portal Matematică

Matematica este în general definită ca ştiinţa ce studiază modelele de structură, schimbare şi spaţiu. În conversaţii amicale, poate fi descrisă ca 'analiza cifrelor şi a numerelor' , în timp ce cu alte ocazii poate fi utilizată o descriere pedantă de genul 'cercetarea axiomatică a structurilor abstracte folosind raţionamente logice şi notaţii matematice' . Un compromis se obţine prin 'studiul obiectelor sau noţiunilor a căror existenţă este independentă de această investigaţie ştiinţifică' .

Datorită utilizării sale în majoritatea celorlalte discipline ştiinţifice, matematica a fost numită 'limbajul ştiinţei' sau 'limbajul universului' .

Mai multe despre... matematică, articole de matematică

modificare 

Articolul zilei

Geometria (din grecescul γεωμετρία; geo = pământ, metria = măsură) s-a născut ca fiind ramura de studiu a matematicii care se ocupă cu relaţiile spaţiale. Este una dintre cele două ramuri ale matematicii moderne, cealaltă fiind studiul numerelor. În ziua de azi, conceptele geometriei au fost generalizate către un nivel mai înalt de abstractizare şi complexitate, şi a fost făcută obiect de studiu pentru metode de calcul şi algebră abstractă, aşa că multe ramuri moderne ale geometriei mai pot fi recunoscute ca fiind descendente ale geometrii de la începuturile ei. (Vezi arii ale matematicii şi geometrie algebrică.)

Cele mai vechi urme ale geometriei se găsesc în Egiptul Antic şi Babylon, în jurul anului 3000 î.e.n. Începuturile geometriei au fost marcate de o colecţie de principii empirice în legătură cu lungimea, unghiul, aria, şi volumul, care au fost dezvoltate pentru a putea fi puse în practică în construcţii, astronomie, şi alte ştiinţe. Printre acestea se numără şi câteva principii sofisticate, iar un matematician din zilele noastre ar putea cu greu să le redepscopere fără a folosi calculul integral şi diferenţial. De exemplu, şi egiptenii şi babilonienii cunoşteau versiunile teoremei lui Pitagora cu 1500 de ani înainte de Pitagora; Egiptenii aveau formula corectă pentru volumul piramidei cu baza pătrat; Babilonienii aveau un tabel de trigonometrie.

modificare 

Articole selectate

Imaginea iniţială a mulţimii lui Mandelbrot.
Imaginea iniţială a mulţimii lui Mandelbrot.

Mulţimea lui Mandelbrot este un fractal care a devenit cunoscut în afara matematicii atât pentru estetica sa, cât şi pentru structura complicată, care are la bază o definiţie simplă. Acest lucru se datorează în mare parte eforturilor lui Benoît Mandelbrot şi ale altora, care au lucrat pentru a aduce acest domeniu al matematicii publicului general.

modificare 

Imaginea zilei

În această diagramă, BD:DC = BA:CA.
În această diagramă, BD:DC = BA:CA.
modificare 

Categorii

Algebră - Analiză matematică - Aritmetică - Biomatematică - Cioturi Matematică - Categorie:Ecuaţii diferenţiale - Categorie:Filozofia matematicii - Categorie:Geometrie - Categorie:Geometrie algebrică - Categorie:Infinit - Categorie:Leme - Categorie:Liste matematice - Categorie:Logică Boole - Categorie:Matematicieni - Categorie:Matematică elementară - Categorie:Matematică financiară - Categorie:Medii - Categorie:Numeraţie - Categorie:Numere - Categorie:Optimizare - Categorie:Paradoxuri matematice - Categorie:Propoziţii matematice - Categorie:Punctuaţie - Categorie:Secvenţe - Categorie:Serii - Categorie:Statistică - Categorie:Teoreme - Categorie:Teoreme matematice - Categorie:Teoria grafurilor - Categorie:Teoria jocurilor - Categorie:Teoria mulţimilor - Categorie:Terminologie matematică - Categorie:Topologie - Categorie:Trigonometrie - Categorie:Şiruri matematice

modificare 

Ştiaţi că...

  • ...mulţimea numerelor raţionale are acelaşi cardinal cu mulţimea numerelor naturale? Aceasta deoarece există o corespondenţă biunivocă între ele.
  • ...egalitatea lui Euler reuneşte cinci dintre cele mai importante constante matematice?
modificare 

Asociaţia Wikimedia

modificare 

Alte Portale

Curăţă memoria cache

Static Wikipedia 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu