Moravia
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Moravia |
---|
![]() |
![]() |
Moravia (Morava în cehă; Mähren în germană) este o regiune în centrul Europei, în estul Republicii Cehe.
Are o suprafaţă de 22.022 km² iar numele său vine de la râul Morava, ce traversează regiunea. La nord are o porţiune de graniţă cu Polonia iar la sud se învecinează cu Austria. La vest se învecinează cu regiunea Boemia, la nord est cu regiunea Silezia Sudetină iar la sud-est se învecinează cu Slovacia.
[modifică] Istorie
În jurul anului 60 î.e.n., triburile celtice ale boilor s-au retras din regiune, fiind succedate de triburile germanice ale quazilor, iar din secolul al VI-lea de triburi slavice. La sfârşitul secolului al VIII-lea, se va înfiinţa Principatul Moraviei, în sud-estul Moraviei de astăzi, în Záhorie din sud-vestul Slovaciei şi în părţi din Austria Inferioară. În 833, acesta devine statul Marii Moravii, după cucerirea Principatului Nitra (în Slovacia şi nordul Ungariei).
Primul rege al lor a fost Mojmir I, care a domnit între 830 şi 846. Marea Moravie a întins maximul întinderii teritoriale prin 90 sub conducerea lui Svatopluk I, În acea vreme, imperiul ocupa Cehia, Slovacia, vestul Ungariei (Pannonia) cât şi Lusaţia (în Germania), Silezia şi bazinul superior al Vistulei în sudul Poloniei. După moartea lui Svatopluk în 895, prinţii Boemi au devenit vasali conducătorului francilor estici Arnulf al Carinthiei, iar statul morav a dispărut după ce a fost invadat de maghiari în 906-7.
După ce maghiarii au fost înfrânţi de împăratul Otto I în Bătălia de la Lechfeld din 955, aliatul lui Otto, Boleslau al Boemiei, conducătorul Boemiei, a primit Moravia. Boleslaus I al Poloniei a anexat Moravia în 999 şi a condus-o până în 1019, când Bretislau al Boemiei a recapturat-o. După moartea tatălui său, în 1035, Bretislaus devine stăpânul Bohemiei şi în 1054, acesta declară că ţările Boemiei şi Moraviei vor fi moştenite împreună de primul născut, iar că fii mai tineri vor guverna părţi din Moravia şi vor fi vasali ai fratelui cel mare.
În timpul erei Premyslid, deseori prinţii cârmuiau toată Moravia sau doar părţi, precum Olomouc, Brno, ori Znojmo, cu diverse grade de autonomie. Maximul autonomiei Moraviei a fost obţinută în 1182, când împăratul Sfântului Imperiu Roman, Frederik I i-a dat statutul de margraviat, fiind condusă direct de împărat, independent de Boemia.
Însă de atunci, Moravia a împărtăşit aceeaşi istorie cu Boemia. Premyslizii dispar ca dinastie în 1306, iar din 1310, Ioan de Luxemburg devine rege al Boemiei. Moravia şi Boemia vor rămâne deţinute de dinastia germană Luxemburg până când au fost moştenite de Alfred de Habsburg în 1437.
În timpul războaielor Hussite, Habsburgii au pierdut controlul asupra Boemiei şi Moraviei, iar Ţările Cehe au fost împărţite temprorar. Hussitul George de Podebrady a fost ales rege al Boemiei în 1458. În 1466, Papa Paul al II-lea l-a excomunicat pe George şi a interzit tuturor catolicilor să continuă să-l deservească, iar în 1469, Matei Corvin, regele Ungariei, a cucerit Moravia.
Maravia a fost reunită cu Boemia în 1490, când Vladislav II al Boemiei, care i-a succedat lui George ca rege în 1471, i-a succedat lui Matei. În 1526, fiul lui Vladislav, Ludovic al Boemiei a murit într-o bătălie, iar Împăratul Ferdinand I a fost ales rege al Boemiei. Moravia a rămas cu Boemia ca o posesiune Habsburgică până la sfârşitul Primului Război Mondial.
Până în 1641, capitala Moraviei a fost localizată la Olmütz Olomouc, dar după ce a fost capturată de suedezi, a fost mutată la oraşul mai mare Brünn Brno, care a rezistat în faţa invadatorilor. Margraviatul Moraviei a avut propriul "zemský sněm" sau Landtag (dietă), ai cărei deputaţi erau aleşi în adunări separate pentru germani şi cehi.
După împărţirea Imperiului Austro-Ungar în 1918, Moravia devine parte a Cehoslovaciei, (şi a Protectoratului Boemiei şi Moraviei în timpul ocupaţiei Germane din al Doilea Război Mondial). În 1945, minoritatea germană din Moravia a fost expulzată, iar după destrămarea Cehoslovaciei, din 1993, Moravia face parte din Cehia.
|
![]() |
|||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
|