Nicolae Popa (profesor)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol se referă la profesorul Nicolae Popa. Pentru alte întrebuinţări ale termenului vedeţi Nicolae Popa (dezambiguizare).

Judecătorul Nicolae Popa.

Nicolae Popa (n. 1 septembrie 1939, Govora, judeţul Vâlcea) este jurist român, care a deţinut demnitatea de judecător la Curtea Constituţională a României (1996-2004). În prezent, deţine funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (din 2004).

[modifică] Biografie

Nicolae Popa s-a născut la data de 1 septembrie 1939 în oraşul Govora (judeţul Vâlcea). A absolvit în anul 1960 Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, obţinând apoi şi titlul ştiinţific de doctor în drept al aceleiaşi universităţi în anul 1975.

După absolvirea Facultăţii, a fost angajat drept cadru didactic universitar la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, începând din anul universitar 1960-1961. A urcat pe rând treptele ierarhiei didactice până la cea de profesor universitar. El a predat cursurile de Teoria generală a dreptului şi de Sociologie juridică.

A absolvit apoi Seminarul internaţional de drept şi instituţii legale americane de la Salzburg (Austria). A îndeplinit de asemenea şi funcţiile de membru în Consiliile profesorale ale Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti şi a Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu” din Bucureşti. Din anul 2003, este Doctor Honoris Causa al Universităţii Bucureşti. În plus, prof. dr. Nicolae Popa este şi conducător de doctorat în domeniul drept.

Între anii 1993-1996, a fost consilier prezidenţial pentru probleme legislative şi juridice la Administraţia Prezidenţială, fiind numit în această funcţie de către fostul preşedinte Ion Iliescu.

În anul 1996, Nicolae Popa a fost numit de către Preşedintele României în demnitatea de judecător la Curtea Constituţională a României, pentru un completa mandatul lui Ioan Deleanu, care demisionase. În perioada 2001-2004, judecătorul Nicolae Popa a deţinut funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale. Mandatul său de judecător a expirat în anul 2004.

În anul 2000, a fost decorat de către preşedintele României, Emil Constantinescu, cu Ordinul "Pentru Merit" în grad de Mare Cruce.

La data de 12 iulie 2004, Nicolae Popa a fost ales ca preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României, deşi nu îndeplinea cei 18 ani de activitate ca magistrat ceruţi de lege. El a depus jurământul în faţa preşedenutelui României, Ion Iliescu, la 14 iulie 2004.

[modifică] Activitatea ştiinţifică şi distincţii obţinute

Nicolae Popa este autorul unui număr mare de studii şi articole în domeniul dreptului, precum şi a unor cursuri şi monografii de teoria generală a dreptului şi de sociologie juridică, dintre care menţionăm următoarele:

"Mică Enciclopedie de Politologie" (Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977) - coautor;
"Constituţia României. Cunoştinţe despre stat şi drept" (Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979) - redactor responsabil şi coautor;
"The Political System of Romania" (Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1979) - coautor;
"Prelegeri de sociologie juridică" (Tipografia Universităţii Bucureşti, 1983);
"Law and Rights" (edited by Vincenzo Ferrari, Milano-Dott. A. Giuffre Editore, 1991) - coautor;
"Teoria generală a dreptului" (prima ediţie, 1992, ultima ediţie, a VII-a, 2002, Ed. All Beck, 300 p.);
"Partidele Politice" (Ed. Monitorul Oficial, 1993) - coautor;
"Sociologie juridică" (Ed. Universităţii Bucureşti, 1997, reeditată în anul 2003) - coautor;
"Filosofia dreptului. Marile curente" (Ed. All Beck, 2002) -coautor;
"Ideea curgerii timpului şi consecinţele ei juridice" (Ed. All Beck, 2002) - coautor;
"Pentru o teorie generală a statului şi dreptului" (Ed. Arvin Press, 2003) - coautor;
"Drept civil. Contracte speciale" (Ed. All Beck, 2004) - coautor;
"Jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi Convenţia Europeană a drepturilor omului" (Ed. Monitorul Oficial, 2005) - coautor;
"Teoria generală a dreptului (Sinteze pentru seminar)" (Ed. All Beck, 2005) - coautor.

A participat la numeroase conferinţe internaţionale pe teme de drept constituţional şi organizare judiciară (Paris, Karlsruhe, Strasbourg, Bruxelles, Moscova, Varşovia, Praga, Antalia, Erevan, Washington, Madrid, Lisabona).

Pentru activitatea sa ştiinţifică, prof. dr. Nicolae Popa a obţinut următoarele distincţii:

Laureat al Academiei Române (premiul Simion Bărnuţiu) în 1975 şi 2004;
Ordinul Naţional „Pentru Merit” în Grad de Mare Cruce (2000), conferit de către Preşedintele României;
Premiul „Istrate Micescu” al Uniunii Juriştilor din România, pentru lucrarea „Filosofia dreptului. Marile curente” (2002);
„Titlul de excelenţă” şi „Diploma de excelenţă” acordate de Asociaţia Naţională a Tinerilor Jurişti din România (2003);
Nominalizat în Enciclopedia Marilor Personalităţi, vol.V, Contemporanii (K-Z) (Ed. Geneze, 2003, p.235-238).