New Immissions/Updates:
boundless - educate - edutalab - empatico - es-ebooks - es16 - fr16 - fsfiles - hesperian - solidaria - wikipediaforschools
- wikipediaforschoolses - wikipediaforschoolsfr - wikipediaforschoolspt - worldmap -

See also: Liber Liber - Libro Parlato - Liber Musica  - Manuzio -  Liber Liber ISO Files - Alphabetical Order - Multivolume ZIP Complete Archive - PDF Files - OGG Music Files -

PROJECT GUTENBERG HTML: Volume I - Volume II - Volume III - Volume IV - Volume V - Volume VI - Volume VII - Volume VIII - Volume IX

Ascolta ""Volevo solo fare un audiolibro"" su Spreaker.
CLASSICISTRANIERI HOME PAGE - YOUTUBE CHANNEL
Privacy Policy Cookie Policy Terms and Conditions
Yangtze - Wikipedia

Yangtze

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Fluviul Yangtze
(Chang Jiang)
Codul Râului {{{cod-râu}}}
Râul Yangtze la Nanjing
Râul Yangtze la Nanjing
Date geografice
Zonă de izvorâre Munţii Tanggula (Tibet)
Râul Tuotuo la Geladangdong
Cotă la izvor 6.600 m.d.M.
Emisar Marea Chinei de Est
Cotă la vărsare 0
Punct de vărsare 23 km nord de Shanghai
Diferenţă de altitudine 6.600 m.
Date hidrologice
Bazin de recepţie km².
Lungimea cursului de apă 6.380 km.
Debit mediu 23.000 m³/s.
Debit maxim înregistrat m³/s.
Debit minim înregistrat m³/s.
Date generale
traversate
Localizare
Afluenţi Yalong
Daduhe
Tuojiang
Jialing
Wujiang
Qingjiang
Xiangjiang
Lishui
Zijiang
Yuanjiang
Han
Ganjiang
Huangpu
Afluenţi de stânga
Afluenţi de dreapta
Principalele localităţi traversate Panzhihua, Yibin, Luzhou, Chongqing, Yichang, Jingzhou, Shishou, Yueyang, Xianning, Wuhan, Ezhou, Huangshi, Huanggang, Chaohu, Chizhou, Jiujiang, Anqing, Tongling, Wuhu, Hefei, Chuzhou, Maanshan, Taizhou, Yangzhou, Zhenjiang, Nanjing, Nantong, Shanghai
Principalele baraje Sanxia (Barajul celor trei defileuri)
Principalele porturi
Principalele poduri
Alte obiective {{{alte-obiective}}}
Harta cursului inferior al râului Yangtze
Harta cursului inferior al râului Yangtze
editează acest cadru


Yangtze sau Chang Jiang este al treilea fluviu din lume ca lungime, măsurând peste 6.000 de kilometri, dintre cate 2.800 kilometri navigabili. Este cel mai lung fluviu din Asia şi al treilea din lume din punct de vedere al debitului de apă (după Amazon şi Congo). Cursul lui se află în întregime pe teritoriul Chinei. Se varsă în Marea Chinei de Est la 23 km nord de oraşul Shanghai. Prin Marele Canal Chinez este legat de fluviul Huang He.

Cuprins

[modifică] Nume

Fluviul are numeroase denumiri. Chinezii folosesc numele de "Yangtze" (Fluviul Albastru) pentru a se referi exclusiv la cursul inferior al apei, în timp ce fluviul în totalitatea sa se numeşte "Chang Jiang", ceea ce înseamnă "Fluviul Lung". În plus, diferitele sectoare ale cursului poartă denumiri locale: Moron Us He, Tongtian He, Jinsha Jiang. În Tibet, fluviul poartă numele de "Dri-chu" (adică Râul femelei de iac).

[modifică] Barajul Sanxia

La ieşirea din defileul Xiling, din regiunea celor Trei Defileuri, se ridică o construcţie criticată pe plan mondial: barajul Sanxia. Propaganda chineză laudă realizarea monumentală care este imensul baraj de pe fluviul Yangtze.El reprezintă cea mai mare realizare chineză de acest fel şi se înalţă, falnic, la 181 de metri deasupra văii fluviului Yangtze, în provincia Hubei. Barajul are o lungime de 2,3 kilometri şi are o capacitate totală de 182.000 megawaţi. Rezervorul său se întinde pe o distanţă de 660 km şi ocupă 1084 km². Adevărul diferă de euforia oficială: aproximativ 160 de oraşe şi nenumărate sate vor trebui strămutate. Exemplu, decizia de a muta localitatea Fengdu, situată în valea fluviului, a fost deja luată.
Pentru autorităţile chineze , exploatarea hidroenergiei este o prioritate absolută, iar protecţia mediului are o importanţă secundară. Trebuie recunoscut faptul că nevoile energetice ale Chinei sunt în permanentă şi rapidă creştere. Beijingul îşi argumentează poziţia şi prin dorinţa de a pune capăt pericolului inundaţiilor devastatoare care au loc în prezent pe cursul inferior al apei. Unica soluţie ar fi, potrivit autorităţilor, regularizarea sectoarelor critice şi construirea de baraje pe Yangtze.

Cea mai devastatoare inundaţie a avut loc în 1870 şi a provocat moartea a 240.000 de persoane, dar consecinţe fatale au avut şi revărsările din 1954 şi din 1998. Ultima dintre acestea a fost cea mai mare inundaţie din secolul XX şi a lăsat fără adăpost peste 14.000.000 de oameni. În anul 1997, Yangtze a fost redirecţionat într-o nouă albie şi au început lucrările de construcţie la barajul uriaş Sanxia. Complexul va fi finalizat în anul 2009 şi cuprinde, pe lângă barajul cu lungimea de peste doi kilometri, un lac de 660 de kilometri lungime (aproximativ distanţa dintre Constanţa şi Cluj-Napoca) şi o hidrocentrală cu capacitatea de 18.200 megawaţi. Cea mai mare hidrocentrală din ziua de astăzi din lume, Itaipu, de la graniţa dintre Brazilia şi Paraguay, are o capacitate de 14.000 megawaţi, în timp ce potenţialul hidroenergetic al României este de 15.000 megawaţi (dintre care numai 40% este valorificat).

Râul Huangpu la Shanghai
Râul Huangpu la Shanghai

[modifică] Geografie

[modifică] Afluenţi

  • Yalong
  • Daduhe
  • Tuojiang
  • Jialing
  • Wujiang
  • Qingjiang
  • Xiangjiang
  • Lishui
  • Zijiang
  • Yuanjiang
  • Han
  • Ganjiang
  • Huangpu

[modifică] Cele mai mari oraşe

Chongqing noaptea
Chongqing noaptea
Wuhan
Wuhan
  • Panzhihua
  • Yibin
  • Luzhou
  • Chongqing
  • Yichang
  • Jingzhou
  • Shishou
  • Yueyang
  • Xianning
  • Wuhan
  • Ezhou
  • Huangshi
  • Huanggang
  • Chaohu
  • Chizhou
  • Jiujiang
  • Anqing
  • Tongling
  • Wuhu
  • Hefei
  • Chuzhou
  • Maanshan
  • Taizhou
  • Yangzhou
  • Zhenjiang
  • Nanjing
  • Nantong
  • Shanghai

[modifică] Fauna

Culturi şi terase Yunnan (2005)
Culturi şi terase Yunnan (2005)

În apele fluviului Yangtze trăiesc peste 300 de specii de peşti. Cei mai rari sunt delfinii de apă dulce, cu lungimi de până la doi metri şi jumătate, din care mai trăiesc cam o sută de exemplare.


[modifică] Turism

Regiunea celor Trei Defileuri (1998)
Regiunea celor Trei Defileuri (1998)

Călătoria pe apele fluviului Yangtze, care are o importanţa capitală pentru sudul Chinei, include regiunea celor Trei Defileuri. Această regiune merită denumirea de minune a lumii. În valea adâncă a fluviului Yangtze, liniştea este tulburată numai de vasele luxoase de croazieră, care sunt proprietatea companiei Dongfang-Hong. Deşi fiecare dintre acestea are o capacitate de 1.200 de pasageri, vasele sunt arhipline. Confortul cu care sunt obişnuiţi turişti europeni nu lipseşte:cabine individuale, baruri,cluburi de noapte şi restaurante excelente. Chinezii preferă de obicei croazierele mai ieftine ale liniilor CITS, unde în capinele de clasaIV-a se înghesuie câte 24 de persoane. Vasele mai mari au nevoie de patru zile pentru a străbate cursul inferior al apei, care măsoară 1.274 de kilometri şi se întinde întrele oraşele Chongqing şi Wuhan (fiecare cu o populaţie de câteva milioane de locuitori). Yangtze formează unele dintre cele mai cunoscute defileuri din lume. Cu 50 de kilometri înainte de oraşul Wanxian, vaporul trece pe lângă Siibaozhai, "fortăreaţa comorii de piatră". Acesta este un perete de stângă uriaş în vârful căruia a fost construită o pagodă de culoare roşie acum 300 de ani.

Dicolo de oraşul Chongqing, vasele plutesc prin Defileul Qutang care măsoară opt kilometri. Aici, printre pereţii de piatră cu înălţimi de 500 de metri, Yangtze, care are de obicei lăţimea unui lac, se îngustează brusc până la 78 de metri. În aval se află Defileul Wuxia de 40 de kilometri lungime. Priveliştea stâncilor, care se înalţă spre cer la o înăţime de 900 de metri, este greu de descris în cuvinte. Al treilea defileu, Xiling, este cel mai lung . Cu cât Yangtze se apropie mai mult de oraşul Wuhan, cu atăt albia este mai lată.

Dintre defileurile mai mici formate de Yangtze, demn de atenţie este "Defileul de Smarald" din apropiere de Wuhan, care se întinde pe o distanţă de 20 de kilometri.

[modifică] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Yangtze

Static Wikipedia (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu