Alfabetul fenician
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Alfabetul fenician este un alfabet folosit iniţial pentru scrierea limbii feniciene, dar care mai apoi a dus la apariţia altor alfabete folosite astăzi, precum cel latin, arab, ebraic, grec şi cel chirilic.
Cele mai vechi scrieri folosind alfabetul fenician datează aproximativ din anul 1000 îC, în inscripţii găsite în oraşele şi coloniile feniciene de pe ţărmul Mediteranei, ca de exemplu Byblos (azi în Liban) şi Cartagina (nordul Africii).
[modifică] Literele alfabetului
Alfabetul fenician este un alfabet consonantic, care nu notează vocalele; acestea trebuie deduse din context.
Tabelul de mai jos cuprinde literele alfabetului fenician cu numele şi înţelesurile de origine, şi arată la care litere a dat naştere în alfabetele ebraic, arab, grec, latin şi chirilic.