Amfipolis
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Amfipolis (în limba greacă Ἀμφίπολις/Amphípolis) a fost un polis elen întemeiat pe teritoriul Traciei de conducătorul de oşti atenian Hagnon în anul 437 î.Hr..
Din punct de vedere strategic, cetatea a fost importantă datorită controlului pe care-l oferea Atenei asupra minelor de aur din munţii Pangaion. Portul ei la vărsarea râului Stirmon se numea după aşezarea tracă iniţială Eion sau Ennea Hodoi. Aioneios se numise probabil şi râul.
Atena încercase deja în anul 464 î.Hr. să cucerească ţinuturile de pe coasta sudică a Traciei, însă oştirile sale au fost înfrânte atunci de tribul tracic al edonilor în bătălia din Dabrescos.
Amfipolis s-a predat în anul 424 î.Hr, în cursul războiul peloponeziac, fără a depune rezistenţă spartanului Brasidas, deoarece strategul Tucidide ajunsese prea târziu pentru a mai putea salva oraşul. Acesta a trebuit de aceea să ia calea exilului. În anul 422 î.Hr., generalul atenian Cleon a încercat în zadar să recucerească polis-ul, găsindu-şi alături de Brasidas moartea. Concurentul său din Atena, Nichias, încheie imediat după bătălie pacea care-i poartă numele şi obţinu astfel o încetare provizorie a ostilităţilor dintre Sparta şi Atena.
În anul 356, Amfipolis fu cucerit de către Filip al II-lea al Macedoniei şi deveni de aceea o sursă a discordiei dintre macedonieni şi greci.
Oraşul este pomenit în cadrul rutei parcurse de apostolul Pavel şi Sila în drum spre Salonic în Noul Testament, Faptele apostolilor, 17,1.
