Andrei Ostap

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Andrei Ostap (n. 1921, Chişinău - d. 1995, Bucureşti) a fost un sculptor şi pictor român.

Cuprins 1 Foto 2 Biografie – O Viaţă dăruită artei (scris de fiica sa Wanda Ostap) 3 Indexul lucrărilor lui Andrei Ostap 4 Autorul acestei pagini

[modifică] Foto

Andrei Ostap

Timpul

Geneza

Metaloplastie

Mama si copilul

Copernic

Brasov

Ostap acasa

[modifică] Biografie – O Viaţă dăruită artei (scris de fiica sa Wanda Ostap)

Maestrul artist sculptor Andrei Ostap, s-a născut în data de 3 noiembrie a anului 1921, în oraşul Chişinău. Fiu al lui Stanislav, de origine poloneză şi al Mariei, a urmat Şcoala primară poloneză şi pe cea română în paralel începînd din anul 1928 pînă în anul 1934: astfel încît dimineaţa erau cursurile în limba polonă şi după amiaza în limba română. A frecventat cu asiduitate, împreună cu sora sa Janina toate activităţile organizate de către Clubul Polonez, atît în domeniul artistic, cît şi în domeniul sportiv. Putem cita cîteva dintre acestea, cum ar fi: spectacole de teatru, corală, dans, fotbal, volei, oină, cross, ski, patinaj, etc. cît şi participarea efectivă la fabricarea decorurilor şi scenografie.

La terminarea şcolii primare, micul Andrei ştia deja ce drum vrea să-şi aleagă în viaţă şi care-i este vocaţia. Ar trebui poate povestit faptul că încă din anii de şcoală primară, în timpul orelor de curs, prefera să facă portretul profesorilor decît să-şi noteze ideile acestora, fapt pentru care a fost aspru pedepsit de tatăl său, care-i arunca caietele pe foc spunînd că nu este serios, însă fiind încurajat şi sprijinit de mama sa. Începînd din anul 1934 pînă în anul 1938, Andrei Ostap a urmat cursurile la Şcoala de Arte şi Meserii, şcoala ce a devenit ulterior Liceul Industrial, unde se făcea mult desen ornamental şi tehnic şi unde a avut norocul de a putea fi sprijinit din toate punctele de vedere de profesori competenţi. Deja în clasa a 5-a de liceu a efectuat prima sa mare lucrare, un candelabru din fier forjat cu 12 personaje. În anul 1941 a absolvit liceul şi a obţinut diploma de bacalaureat cu note maxime.

Din anul 1943 pînă în anul 1945 a fost elev al Şcolii Militare de la Rîmnicu Vîlcea (maiştri geniu, deci deminari) şi sergent genist la unitatea 3 CFR, în arma pionier în luptele de pe frontul de apus, participînd la eliberarea Cehoslovaciei şi Austriei în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Faptele sale de vitejie, curajul său de a se oferi ca voluntar acolo unde pericolul era mai mare (colegii săi de arme neavînd nevoie să mai tragă la sorţi), i-au pricinuit inevitabil răni, care însă nu l-au împiedicat să-şi ducă misiunea la bun sfîrşit, ulterior fiind decorat, iar mai tîrziu devenind veteran de război. Andrei Ostap era un pacifist prin excelenţă şi dacă a făcut nenumărate fapte de vitejie nu trebuie să credem ca ar fi avut stofă de mercenar, însă avea un simţ foarte dezvoltat al noţiunii de patriotism şi implicit al integrităţii teritoriale, fapt ce s-a văzut şi în lucrările de sculptură efectuate ulterior. Astfel, Ostaşul român de la Baia Mare nu apare agresiv, nu atacă, ci doar protejează, apără ţara şi locuitorii săi.

La întoarcerea de pe front, pentru Andrei Ostap primul drum a fost la Institutul de Arte Plastice din Bucureşti, însă se dăduse deja examenul de intrare, deci s-a înscris la Academia de Arte Plastice Guguianu (academie particulară), unde a avut „norocul” cum spunea chiar el de a-i putea avea ca profesori pe Ressu la desen şi pe Medrea la modelaj. Dupş primul an l-a rugat pe profesorul Medrea spre a putea fi audient şi la Institutul de Stat, rugăminte ce s-a soldat pozitiv, avînd în vedere că era vorba despre un student deosebit. Astfel, Studentul Andrei lucra şi studia în amîndouă părţile: dimineaţa la Academia Guguianu şi după amiaza pînă seara la Institutul de Stat (duminicile inclusiv), iar la mansarda în care locuia făcea desene după marii maeştri (desene pe care ulterior le ardea în sobă ca să se poată încălzi, iar dimineaţa pe pereţi străluceau din nou steluţele de ghiaţă). După 3 ani a terminat studiile de la Academia Particulară Guguianu cu premiul întîi şi a dat examen de intrare la Institutul de Stat Grigorescu, (numai că spre deosebire de colegii săi care făcuseră 3 ani şi au reuşit să intre în anul 1, cel mult în anul 2) singur cu o comisie specială, ceea ce i-a permis intrarea direct în anul 4. Cum însă examenele teoretice de la Academia particulară nu erau valabile la Institutul de Stat, a dat toate examenele teoretice pe 4 ani într-un singur an, iar anul al 5-lea l-a făcut normal (expunînd chiar la Sala Dalles bustul lui Puşchin şi luînd premiu). A absolvit Institutul Grigorescu cu premiul 1 şi examenul de stat cu nota 10, (ca şef de promoţie) în anul 1951 ca o încununare a nenumăratelor ore de studii intense, de răbdare, de muncă şi pasiune. Bineînţeles că talentul cu care s-a născut avea implicit un cuvînt de spus, însă reuşita ar fi fost departe de a fi deplină fără muncă şi fără pasiune. Ar trebui poate să precizăm şi faptul că pasiunea Studentului Andrei mergea atît de departe încît puţinii bani pe care îi avea îi cheltuia pentru a-şi cumpăra albume de artă, în loc de mîncare!

În anul 1953, în urma concursului organizat la Muzeul Aman cu tema „bustul lui Theodor Aman” a obţinut bursa Paciurea. Începînd din anul 1955 a devenit membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Bucureşti, după care a urmat o perioadă de intensă activitate. Aceasta s-a manifestat în mai multe direcţii şi anume: ani de zile în comisia de îndrumare, apoi în cadrul Sindicatului Sanitar judeţean Braşov o bogată activitate culturală, după care în comitetul Sfatului Popular Braşov în cadrul comisiei de achiziţii, pentru ca ulterior să facă parte din comitetul de conducere al secţiei de sculptură al Uniunii Artiştilor Plastici din Bucureşti. Toate aceste activităţi nu l-au împiedicat însă in activitatea creativă, ci dimpotrivă, l-au motivat din toate punctele de vedere.

În cadrul mai multor lucrări de artă monumentală a fost şef de colectiv, ceea ce i-a permis de a-şi împărţi experienţa şi de a forma tineri artişti.

Maestrul artist sculptor Andrei Ostap studia mult: sute de desene executate în tehnici diferite, fiind mereu în căutare de efecte artistice deosebite, cu teme acoperind marea majoritate a ramurilor de activitate şi anume: în cadrul documentărilor efectuate în minele de la Lupeni, şi de la Baia Mare, în diferite întreprinderi siderurgice de la Braşov, în gospodăriile fermiere de la Herman, etc. Toate acestea i-au permis nu numai un studiu aprofundat artistic, ci şi un studiu uman, spre a pătrunde mai adînc în sufletele celor ce lucrau acolo, a înţelege starea lor de spirit şi a vedea condiţiile aspre de muncă. Motiv pentru care din suma ce trebuia să i se achite pentru Monumentul Ostaşului Român de la Baia Mare, a donat minerilor o treime din bani spre a li se îmbunătăţi condiţiile de muncă din mine. Monumentul lui Avram Iancu de la Blaj a fost executat cu bani împrumutaţi de artist pentru a plăti marmura necesară, însă după ridicarea sa pe soclu (15 ani mai tîrziu, în 1991) s-a spus că ar fi aparţinut unui alt sculptor deja decedat, ceea ce a permis autorităţilor de a nu plăti nici materialul definitiv şi nici munca şi creaţia artistului! Fiind însă deja foarte bolnav, nu a mai avut puterea de a se lupta cu birocraţia forurilor superioare şi a renunţat chiar şi la cererea recunoaşterii dreptăţii privitoare la numele autorului. Nu intenţiona să reclame drepturile băneşti, ci, doar recunoaşterea faptului că monumentul îl facuse singur, fără nici un fel de ajutor. Era însă fericit că lucrarea fusese amplasată, pentru că aşa cum spunea: „Fiecare lucrare este ca un copil: o creezi, o realizezi, deci copilul s-a născut şi pe urmă o amplasezi, este ca şi cum copilul s-a făcut mare şi se căsătoreşte”.

Trebuie să menţionăm faptul că toţi tinerii artişti pe care i-a format nu şi-au plătit niciodată lecţiile, chiar mai mult, era tot el cel care îi ajuta financiar din puţinul pe care îl avea, pentru că nu trebuie să se creadă că imensa activitate artistică i-a adus vreo bogăţie efectivă, ci numai una artistică şi umanitară.

Aşa cum scria în memoriul de activitate al dosarului de pensionare: „În tot acest timp nu am „alergat” după bani, nu am făcut decît ceea ce am simţit nevoia să fac, cu toate că existenţa nu a fost niciodată strălucitoare, de multe ori chiar sub limita necesarului”. Viaţa extrem de grea şi de complicată pe care a avut-o, nu i-a făcut niciodată cadouri nici pînă în ultima clipă, cînd s-a stins din viaţă în urma unei suferinţe de nedescris.

Toate realizările artistice s-au născut din dorinţa sa nelimitată de creaţie, din dragostea sa imensa de oameni şi de natură, din spiritul său pacifist şi din dorinţa de a lăsa un adevărat mesaj generaţiilor viitoare. Maestrul artist sculptor Andrei Ostap era în primul rînd un Om în adevăratul înţeles al cuvîntului: de un altruism şi de o bunătate inimaginabile, plin de sensibilitate, de umor dar şi de o ironie acidă, neiertătoare în ceea ce priveşte dezvăluirea adevărului (pe care nu toţi oamenii au curajul să-l privească în faţă), plăcîndu-i să trăiască viaţa din plin, însă toţi oamenii necăjiţi au găsit totdeauna în el un prieten adevărat gata oricînd să-i ajute.

Multe dintre lucrările sale au fost executate în condiţii grele şi complicate, însă donate pentru cauze umanitare! Aşa cum declara artistul însuşi: „La ora actuală, nu am nici vilă, nici maşină şi nici bani în bancă, însă dorinţa mea este de a lăsa ceva în urma trecerii mele pe pămînt!”, iar lucrările pe care ni le-a lăsat cu atîta talent, muncă şi creaţie sînt mai mult decît grăitoare.

Este foarte greu să poţi să regăseşti toate momentele importante ale unei existenţe, cu atît mai mult cu cît cuvintele nu exprimă întotdeauna esenţialul. Despre tatăl meu, maestrul artist sculptor Andrei Ostap (chiar dacă nu-i plăcea să i se spună maestru şi aceasta din prea mare modestie) s-ar putea scrie o carte... eu însă am încercat să exprim cît de succint posibil întreaga-i activitate şi personalitate, evitînd momentele de un real incomfort ale existenţei sale, despre care nu-i plăcea niciodată să vorbească, aşa cum dorea ca oamenii să-şi aducă aminte de el ca de un simbol al dreptăţii şi păcii, al prieteniei, exuberanţei şi libertăţii.

[modifică] Indexul lucrărilor lui Andrei Ostap

(Toate lucrările nu au putut fi în această listă dar aici sînt lucrările importante)

Lucrări de sculptură executate începînd cu anul 1945 de către maestrul artist sculptor

                     1. Portrete monumentale:

 Gala Galaction

 Revoluţionarul Cloşca

 Nicolae Bălcescu

 Selena

 Luciditate

 Ludwig Van Beethoven

 Adam Mickievicz

 Stanislaw Soliski (Varşovia)

 Frederick Chopin

 Suzana Ostap

 Nicolaus Kopernic

 D-na Sambas (Ambasador al Indoneziei)

 Tudor Vianu

 Oedipe

 Înţelepciunea

 Vlad Ţepeş

 Tudorel Popa

 Eftimie Murgu

 Aldo Moro

Etc.

                              2. Portrete  

 Portret de Copil

 Muncitor (Braşov)

 Portretul soţiei

 Nicolae Bălcescu

 Profesor (Braşov)

 Artistul Gheorghe Petre

 Cap de copil

 Spiru Chintilă

 Camelian Dumitrescu

 Dr. Bologa

 Constantin Frunză

 Dinu Cătuleanu

 Henrik Malinowski (Warszawa)

 Ţăran din Maramureş

 Portretul unei studente

 Gheorghe Trandafirescu

 Arhitectul Perceag

 Im Hac Sum (Coreea)

 Student la medicină (Ghana)

 Emil Bartolozi

 Autoportret

 Ţărancă din regiunea Herman

 Arhitectul Mohor

 Adam Mickiewicz

 Jaroslaw Jwaszkiewicz (Polonia)

 Ion Focşa

 Sofroni

 Dr. Siligeanu

 Tudor Ciortea

 Dr. Cărpinişeanu

Etc.

                             3. Compoziţii

 Laminorişti

 Ţăranca cu copil

 Cizelori

 Pacea

 Tandreţe

 Tors

 Ţăranca cu flori

 După baie

 Smerenia

 Victoria

 Cioban

 Oţelari

 Răscoala 1907

 Familia

 13 Decembrie 1918

 Mineri

 Maternitate

 Sportivi 1

 Sportivi 2

 Atomul în slujba vieţii

 Muzică

 Pescari

 Liniştea

 Ţărancă cu vas pe cap

 Geneza

 Viaţă şi Rod

 Înotătoare

 Belşugul

 Sărutul

 Formarea poporului român

 Mugurii vieţii

 Timpul

 Solidaritate

 Acrobaţi

 Monadă

 Patinatorii

Etc.

                     4. Busturi compoziţionale

 Dr. Cărpinişeanu

 Viaţă şi rod

 Filimon Sîrbu

 Nicolae Bălcescu

 Trandafirescu

                     5. Lucrări publice de sculptură

 Monumentul Ostaşului Român (Baia Mare)

 Sportivii (Grup statuar în bronz - Piteşti)

 Solidaritate (Relief în aramă – Piteşti)

 Sportivi (Relief în aramă – Piteşti)

 Nicolae Bălcescu (Bust compoziţional în piatră – Tîrgu-Mureş)

 Beethoven (Portret monumental – Teatrul din Tîrgu-Mureş)

 Chopin (Bust monumental în piatră – Bucureşti)

 Boleslaw Berud (Bust monumental în bronz - Bucureşti)

 Şarja păcii (Relief – Bucureşti)

 Culesul strugurilor (Relief de aramă - Panciu)

 Mihai Eminescu (Statuie în bronz – Bucureşti)

 Timonier (Statuie în piatră – Constanţa)

 Pescari (Statuie în piatră - Brăila)

 Frontonul Teatrului de la Galaţi şi 14 Metope (Piatră artificială)

 Steme de ceramică şi 150 m de ornamente arhitecturale de ceramică (Muzeul Schutu-Bucureşti)

 Belşugul (Compoziţie în bronz – Muzeul din Botoşani)

 Ion Luca Caragiale (Bust monumental în piatră artificială – Galaţi)

 Nicolaus Kopernik (Observatorul Astronomic-Bucureşti)

 Aldo Moro (Portret în bronz - Bucureşti)

 Barbu Ştefănescu-Delavrancea (bronz- Bucureşti)

 Steriadi (bronz - Bucureşti)

 Gala Galaction (bronz - Bucureşti)

 Anghel Saligny (bronz - Bucureşti)

 George Enescu (bronz – Bucureşti)

 Nicolaus Kopernik (Ambasada Polonă - Bucureşti)

Etc.

                      6. Proiecte de monument

 Nicolae Bălcescu

 Eliberare (concurs la Braşov - premiu)

 Apărătorii Patriei (concurs la Bucureşti pentru Muzeul Armatei)

 Griviţa 1933 (concurs la Bucureşti - menţiune)

 George Enescu

 13 Decembrie 1918

 Ostaşul Român (concurs la Cluj)

 Ostaşul Român-vînător de munte (concurs la Sf. Gheorghe)

 Monumentul Armatei (concurs pentru Şcoala de Război - menţiune)

 Răscoala 1907

 Monumentul Independenţei (concurs pentru Cluj)

 Istoria Poporului Român

 1 Mai (concurs la Praga)

 Griviţa 1933 (concurs pentru Bucureşti)

 Independenţa

 Alexandru Puskin (premiat)

 130 de ani de la Revoluţia din 1948

 Auschwitz (concurs în Polonia pentru Oswiencim)

 Victoria (concurs pentru Manzoleu)

 Înnotătoare (concurs pentru Bucureşti)

 Pescari (concurs pentru Brăila)

 Liniştea (concurs pentru Constanţa)

 Grup statuar pentru Muzeul Armatei

Etc.

                            7. Reliefuri

 Şarja Păcii (aramă - Bucureşti)

 Colectivişti (aramă - Bucureşti)

 Sportivi (aramă - Piteşti)

 Înfrăţirea (aramă - Piteşti)

 Construcţia Operei de Stat (Bucureşti)

 Muzică (aramă)

 Avram Iancu 1

 Avram Iancu 2

 Culesul Strugurilor (aramă – Panciu)

 Doftana (aramă - Doftana)

 Orchestra (aramă)

 Pădureanca (aramă)

 Familia (aramă)

 Nud (aramă)

 Ţărancă cu flori (aramă)

Etc.

                    8. Busturi Monumentale

 Vasile Roaită

 Tiolkovski

 Stanciu

 Chopin

 Caragiale

 Filimon Sîrbu

 Pictoriţa Schtork

 Alexandru Puskin

 Adam Mickiewicz

 Theodor Aman

 Ody Endre

 Ţepeş Vodă

 Tudor Ciortea

 Nikos Beloianis

Etc.

                                 9. Busturi compoziţionale

 Dr. Cărpinişeanu

 Trandafirescu

 Viaţă şi Rod

 Nicolae Bălcescu

 Crescătoare de păsări

 Filimon Sîrbu

                                 10. Medalii

 Louis Seillan (aramă – Paris)

 Cuznetov (aramă – Braşov)

 Beethoven (aramă - Braşov)

 Kopernik (bronz)

 Richard Dessart (bronz - Namur/Belgia)

Etc.

[modifică] Autorul acestei pagini

Richard Dessart: nepotul său.