Arhitectura Braşovului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Arhitectura braşoveană, este specifică, fiecare casă avându-şi pitorescul ei. Ridicarea construcţiilor s-a făcut, de-a lungul timpului, conform unor principii urbanistice bine stabilite, impuse de condiţiile geografice ale Braşovului. Astfel, casele din Cetate se sprijină una pe alta, pe când cele din cartierele exterioare sunt mai răsfirate.

Cu greu se mai pot întâlni astăzi clădiri vechi, datând de secole. Acestea au de regulă un singur etaj, pereţii exteriori sunt lipsiţi de ornamente, iar ferestrele sunt mici, comparativ cu standardele actuale. Exceptând Biserica Sf. Bartolomeu (secolul XIII), Biserica Neagră (secolul XIV cu excepţia boltei şi a acoperişului) şi fortificaţiile (secolul XV), se pot aminti Casa Jekelius, Biblioteca Honterus şi Grânarul oraşului, toate datând din secolul XVI.

În Cetate, construcţiile au fost ridicate conform unui plan urbanistic bine stabilit, impus de condiţiile geografice în care se afla oraşul. Aici, ca şi în celelalte cartiere săseşti, casele „se sprijină una pe alta”, fiind lipite între ele. Cele mai vechi case păstrate până astăzi prezintă bolte cu arcuri frânte, specifice stilului gotic, ori curbate, caracteristice perioadei de trecere către Renaştere. Cea mai mare parte a construcţiilor din Cetate au fost afectate de marele incendiu din 21 aprilie 1689, provocat de către armatele austriece aflate în retragere. După incendiu, ornamentele faţadelor sunt realizate potrivit barocului târziu, rococoului vienez şi clasicismului. Cu toate acestea, multe dintre vechile elemente renascentiste au fost scoase din locurile lor iniţiale şi mutate, ori depozitate, în interiorul clădirii. Multe astfel de ornamente, cu inscripţii, pot fi întâlnite la Muzeul Ţării Bârsei, aflat în Bastionul Ţesătorilor, sau în lapidariul din Biserica Neagră. De asemenea, secolul XIX a adus o serie de prefaceri ale faţadelor, precum şi apariţia a noi clădiri în locul celor vechi, care erau dărâmate. Predomină acum Art Nouveau-ul, neorenaşterea, neobarocul şi plastica eclectică. Iată câteva monumente reprezentative:

• Casa Sfatului (1420 – secolul XVIII, cu schimbarea acoperişului baroc în 1910): gotic, renascentist, baroc
• Biserica Neagră (1377 – 1477; secolul XVIII): gotic flamboyant, baroc
• Casa Negustorilor (1539 – 1545): ridicată iniţial în stil renascentist, din care se mai păstrează doar stema oraşului şi blazonul familiei Hirscher. A suferit transformări esenţiale în anii 1840 – 1842, 1857. Aspectul iniţial se datorează restaurărilor din anii '60.
• Catedrala Sfinţii Arhangheli Mihail, Gabriel şi Rafael (1776 – 1782): baroc, pe locul unei biserici mai vechi (secolul XIV, cu hramul Sf. Petru şi Paul) în stil gotic.
• Biserica Sfântul Ioan, de rit franciscan (secolul XV; cu transformări în 1711): gotic, baroc
• Poarta Ecaterinei (1559) Poarta Şchei (1827): clasic şi neoclasic
• Reduta (1893): neobaroc
• Sinagoga (1901): stilul spaniol, cu elemente gotice şi romanice
• Sinagoga Ortodoxă
• Vila Kertsch
• Casa Baiulescu
• Muzeul de artă

În Şchei, casele păstrează, pe lângă plastica în stucatură, de factură barocă, porţile tradiţionale din lemn, cu elemente de feronerie specifică, produsă de lăcătuşii braşoveni (de remarcat ciocanele de bătut în poartă, în formă de şarpe). Unele dintre ele, o dată cu achiziţionarea de către domnii din Ţara Românească suferă o serie de transformări, căpătând stilul brâncovenesc sau baroc românesc. Monumente reprezentative ar fi:

• Biserica Sf. Nicolae, primul lăcaş de cult ortodox din Braşov (din lemn – secolul XIII; din piatră – 1495): gotic, renascentist, baroc
• Prima şcoală românească din Braşov (din lemn – secolul XIV; din piatră – secolul XV; modificări esenţiale în perioada 1760 – 1761): baroc şi neobaroc
• Colegiul Naţional «Andrei Şaguna» (1850): neoclasic
• Biserica Cuvioasa Parascheva din Groaveri (1874 – 1876): clasic
• Casa de pe strada Comuna din Paris, nr. 15, în stil baroc provincial. Iniţial, era acoperită, pe toată suprafaţa exterioară, cu scene biblice pictate. Astăzi se mai păstrează doar două zone şterse, una reprezentând botezul lui Iisus Hristos.

În Braşovechi, casele sunt construite în acelaşi spirit de economie teritorială ca şi cel din Cetate. Se remarcă porţile arcuite şi casele tradiţionale din secolul XIX. Doar câteva case au rezistat mai mult timpului, datând din secolele trecute. Predomină barocul, în stucatura celor din secolul XVIII, şi Art Nouveaul, la cele din secolul următor. Se remarcă, de asemenea, monumentele:

• Biserica Sf. Bartolomeu (prima jumătate a secolului XIII, construită sub înrâurirea şantierului de la Cârţa): romanic de tranzitie (cistercian), care îmbină vechiul romanic cu goticul
• Biserica Sf. Martin de pe Strajă (pre 1522, probabil secolul XIII; transformări la 1792) şi casa parohială (care se presupune că ar fi fost vechea primărie, cea anterioară secolului XV) (secolul XIII – XIV): gotic
• Biserica Adormirea Maicii Domnului (1783): baroc

În Blumăna, clădirile vechi sunt puţine. Majoritatea datează de la sfârşitul secolului XIX, începutul secolului XX. Predomină, cum era de aşteptat, Art Nouveaul. Se remarcă:

• Bisericile evanghelice de pe strada Iuliu Maniu, numerele 2 şi 20 (1777, respectiv 1783), care seamănă foarte mult între ele: baroc

În zona centrală, a instituţiilor, clădirile au fost construite la începutul secolului XX, în stilul Art Nouveau şi neobaroc, specific monumentelor ungureşti budapestane din aceeaşi perioadă. Menţionăm aici Palatul Justiţiei (Prefectura), Palatul Poştei, Palatul Finanţelor (Primăria), Palatul Soarelui, Vila Czell, Rectoratul.

[modifică] Bibliografie

• Braşovul - Oraş cetate - Dorina Negulici, Braşov, 2000.