Bacova, Timiş
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Amplasare | |
Judeţ | Timiş |
Oraş | Buziaş |
Comună | {{{comună}}} |
Comună | [[{{{comună2}}}, Timiş|{{{comună2}}}]] |
Atestare | [[]] |
Populaţie (2002) | 1.544 |
Cod poştal | 305101 |
Bacova (germană Bakowa, Packowa, maghiară Bakovár) este o localitate în judeţul Timiş, Banat, România.
Cuprins |
[modifică] Localizare
Satul Bacova se găseşte la 5 km de oraşul Buziaş şi la jumătatea drumului dintre Timişoara şi Lugoj, pe drumul judeţean DJ592. Prin Bacova trece calea ferată Timişoara - Buziaş - Lugoj cu cu staţia CFR Bacova. Localitatea se învecinează la vest cu Chevereşu Mare, la nord cu Sârbova, la est cu Buziaş şi la sud cu Vucova.
[modifică] Istorie
Pe teritoriul actual al localităţii a existat încă din secolele IV - V o aşezare relativ mare. Satul a fost locuit de români dar aceştia s-au retras cu timpul în satele învecinate şi în pădurea Chevereşului. În 1783 a început colonizarea cu şvabi provenind din diferite zone ale Germaniei. Pe locul unde s-au aşezat exista o pădure care a fost defrişată pentru a face loc caselor coloniştilor. Satului i-a fost dat numele de Bachovar, în cinstea comisarului districtual Ioan Bacho. La scurt timp după venirea primilor colonişti, în 1785, Bacova a fost devastată de turci.
După 1820 a mai venit un nou val de colonişti germani din Boemia, ţărani şi meşteşugari cehi şi slovaci. Elementul german a rămas constant cel dominant. După 1945 circa 20% din populaţie a fost deportată. Comunitatea germană s-a diminuat constant, suferind un ultim şoc după Revoluţia română din 1989, când marea majoritate a etnicilor germani (circa 1.308) au emigrat în Germania.
[modifică] Tradiţia viticolă
O caracteristică aparte a localităţii o constituie tradiţia viticolă. Încă de la mijlocul secolului XIX, coloniştii germani au găsit aici un teren propice viticulturii şi au aplicat cunoştinţele aduse din regiunile de baştină unde cultivarea viţei de vie constituia o activitate importantă şi cu tradiţie (germani veniţi din regiunea viticolă Mosel-Saar-Ruwer). Este de remarcat că spre sfârşitul secolului XIX, colonişti emigraţi în America au adus aici specii de viţă de vie nobilă, într-o perioadă când tipurile de viţă de vie nobile erau gelos protejate de ţările cu tradiţie viticolă. La Bacova aproape fiecare casă avea propria producţie de vin pentru consum, dar exista şi un surplus care era vândut, cel mai des proprietarilor de birturi din Timişoara. În prezent producţia de vin în localitate s-a redus la minimum, vinul de Bacova fiind inexistent în comerţ.
[modifică] Populaţie
Recensământul[1] | Structura etnică | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Anul | Populaţia | Români | Germani | Maghiari | Alte etnii | |||
1880 | 1.748 | 23 | 1.639 | 63 | 23 | |||
1900 | 2.099 | 39 | 1.971 | 71 | 18 | |||
1941 | 2.142 | 29 | 2.090 | 21 | 2 | |||
1977 | 1.712 | 227 | 1.433 | 28 | 24 | |||
1992 | 1.424 | 1.046 | 241 | 44 | 93 (53 romi) | |||
2002 | 1.544 | ? | ? | ? | ? |
[modifică] Note
- ↑ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 1992