Bucătărie românească

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Cultura României

Arte

Literatură
Muzică
Arte vizuale

Tradiţii

Bucătărie
Folclor
Mitologie
Spiritualitate

Artişti

Actori
Compozitori
Pictori
Poeţi
Scriitori

Monumente

Castele
Muzee
Religioase
Patrimoniul UNESCO

Bucătăria românească este una diversă, cu feluri de mâncare provenite din mai multe tradiţii străine cu care românii au intrat în contact, precum şi cu feluri de mâncare specifice. A fost puternic influenţată de bucătăria balcanică, dar şi din cele ale altor popoare vecine, cum ar fi cea germană, sârbească, şi maghiară.

O farfurie de sarmale cu mămăligă

Reţetele poartă aceleaşi influenţe ca şi restul culturii româneşti: de la romani vine plăcinta, cuvânt care a păstrat sensul iniţial al termenului latin placenta, turcii au adus ciorba de perişoare, grecii musaca, de la bulgari există o largă varietate de mâncăruri cu legume, cum ar fi zacusca, iar şniţelul vine de la austrieci.

Unul din cele mai obişnuite feluri de mâncare tipic româneşti este mămăliga, o fiertură de făină de porumb, considerată multă vreme mâncarea săracilor, dar care recent a devenit mult mai apreciată. Principalul fel de carne folosit de români este cea de porc, dar se consumă şi carnea de vită, pui, oaie sau miel. Anumite reţete sunt preparate în legătură directă cu anotimpul sau cu sărbătorile. De Crăciun, fiecare familie taie de obicei un porc şi se prepară o largă varietate de mâncăruri din carnea şi organele acestuia: cârnaţi (sau cărnaţi), caltaboşi (sau cartaboşi) – cârnaţi cu ficat, înveliţi în intestine de porc, piftie – o gelatină făcută cu părţi dificil de folosit, cum ar fi urechile, labele sau capul, puse în aspic, şi tochitură (un fel de tocană) servită cu mămăligă şi vin şi îndulcită cu cozonacul tradiţional (pâine dulce cu nucă, rahat sau cacao). De Paşte, se mănâncă miel iar felurile specificie sunt mielul prăjit şi drobul - un amestec copt de organe, carne şi legume proaspete, în special ceapă verde, iar ca desert pască (o plăcintă specifică, cu brânză şi stafide).

Principala băutură este vinul, cu o tradiţie locală de peste două milenii. România este al nouălea mare producător mondial de vinuri, iar recent piaţa de export a început să crească. Se produc o mare gamă de soiuri locale (Fetească, Grasă, Tamâioasă) dar şi universale (Riesling, Merlot, Sauvignon blanc, Cabernet Sauvignon, Chardonnay, Muscat Ottonel). Berea este şi ea consumată pe scară largă, venită sub influenţe germane.

România este al doilea mare producător mondial de prune şi aproape întreaga producţie de prune este folosită pentru a produce ţuică (un rachiu de prune obţinut prin distilare).