Discuţie:Ceangăi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Cuprins

1 O comparatie
2 Un alt punct de vedere
3 ce sunt ceangaii?
4 Legătură moartă
5 Legătură moartă
6 Legătură moartă
7 Legătură moartă

[modifică] O comparatie

a articolului cu site-ul Asociatiei Ceangăilor Maghiari din Moldova (www.csango.ro) va demostra că articolul de baza e de fapt o clona a acestui site. Analizând textul atent veti observa ca argumentele ştiinţifice cam lipesc. În rest e o reuşită propagandă pentru asociaţia asta care trăieşte din bani ungureşti şi răspunde la comenzile din Budapesta. Dacă tot suntem "colegi" în U.E. - de ce să nu lăsăm rezolvarea disputei în mâna specialiştilor imparţiali. Mai citiţi (şi mai citaţi) domnilor şi "Codex Bandinus", "Contiones". Aceste documente redactate în limba latina, înainte ca Isokohanna să facă recomandări :), atesta că, în perioada în care au fost scrise, catolcii din Moldova erau de diferite naţionalităţi, dar limba în care se desfăşura servicul religios în localităţile din acestă regiune era limba română - fiindcă era limba folosită de toţi. Presupun că limba maghiară se învaţă uşor când fiind sărac ţi se condiţionează astfel sprijinul financiar, studiile în Ungaria etc. Hai, pe bune acum, mai citiţi niste istorie adevarata, stimaţi "ceangai maghiari", sa vedeti de ce vorbiti asa cum vorbiti. Istoria e ştiinţa care se bazează e dovezi şi izvoare istorice, nu pe invenţii menite a face propagandă unei idei cam obosite. Căutaţi şi studiile etnografice ale profesorului I. H. Ciubotaru. Poate vedeţi niste asemănări în fotografiile pe care le cprinde. (Dacă nu cunoasteţi bine să citiţi bine în limba română, sau nu aveţi răbdare fiindcă lucrările etnografice sunt extrem de voluminoase, puteţi măcar să vă uitaţi la poze. :)) HEMORODOT - ISTORIC ÎNDURERAT de atata UE - 17 ianuarie 2007 20:49

Am înlăturat dintre toponimele de origine maghiară Vasluiul (Vasló "Cal de fier") :-). Nu cred că în lume ar fi cineva atît de trăsnit să boteze o localitate în asemenea hal... --85.204.110.126 30 decembrie 2005 13:24 (EET)

Personal am întâlnit forma veche românească "Vaşlău" pentru "Vaslui". Cred că prin "cal de fier" se înţelegea cavaler sau aşa ceva. --Mihai Andrei 30 decembrie 2005 13:32 (EET) PS. În afară de asta mi se pare anacronică ideea că "cineva" a trebuit să boteze localitatea respectivă. Existenţa denumirilor dictate de la centru este de dată relativ recentă. Particula "vaş-" provine din ungurescul "vas", care înseamnă "Fier". Ca şi "Vaşcău" (Vas-kö) etc. "Vas"-"ló" > Vaslui este la fel de evident, chiar dacă sună "trăznit". :) --Mihai Andrei 30 decembrie 2005 14:06 (EET)

Ai ceva date despre Vasluiul pronunţat Vaşlău? Dacă există aşa ceva, asta pune totul într-o lumină nouă (despre Vaslui mai mult se crede că ar veni din cumană, ca şi Bahlui de altfel).

Cât despre "denumirea de la centru", normal că nu a existat aşa ceva în trecut (dacă m-am exprimat într-un fel interpretabil, scuze) . De obicei, fondatorii dădeau numele, sau cei din satul vecin (cănd vorbeau despre satul nou-înfiinţat).--Sattila 10 ianuarie 2006 22:08 (EET)

Momentan pot să-ţi indic doar sursa pentru Vasló: Peter Bencsik, Place-Name Changes in Europe between 1763-1995, volum apărut în 1997, pag. 288. --Mihai Andrei 11 ianuarie 2006 11:49 (EET)

[modifică] Un alt punct de vedere

Întîmplător am dat peste acestă pagină de internet:

Asociaţia Romano-Catolicilor "Dumitru Mărtinaş"

care susţine că ceangăii nu există, ci sînt doar români ardeleni stabiliţi în Moldova. Le-aş sugera autorilor articolului de faţă să arunce o privire şi acolo. Mulţumesc. — AdiJapan ☎ 24 iulie 2006 11:06 (EEST)

Am citit etimologiile (cu mare rabdare) si am dat peste o groaza de cuvinte cica imprumutate din maghiara, fara a se considera macar posibilittea ca acestea sa vina direct din latina sau slava, de unde maghiarii le-au imprumutat la randul lor. Unele sunt niste derivari grosolane rau, care bat la ochi imediat

Podu Iloaiei (oraş) (magh. "Lónyahíd", "luna" în slavă "vânători", transmis în română prin filieră maghiară: Lónya> Loaia - e stupid rau de tot, avand in vedere cand au venit slavii si cand maghiarii prin acea zona).
Făurei (comună) (din antroponimul Forró "Faur", "Făur" + magh. "hely", în traducere "loc" = "locul lui Făur") este iarasi trasa de par fiindca in romana avem faur, fierar.
Ceahlău (comună) (de la muntele Ceahlău, care vine din magh. "Csalhó", în trad. "zăpadă înşelătoare") Csalhó ar fi dat Cialhau.
Oşlobeni (sat, comuna Bodeşti) (1. din magh. "vas" - în dialectul secuiesc "vos" - , în trad. "fier" + "láb", în trad. "parcelă" sau "poale" = "parcela fieroasă" sau "poalele (muntelui) fieros") (2. de la antroponimul Vas "puternic" + "láb", în trad. "parcelă" = "parcela lui Vas") (observaţie: pentru va>o vezi város>oraş, udvarhely>odorhei) zgarie urechea numai prin traducere (parcela fieroasa?! poale fieroase?! sau poale puternice??!)
Ghergheşti (comună) (din antoponimul maghiar Gergely "Grigore") de parca in romana n-ar fi Gheorghe sau gherghef.
Huşi (oras) (magh. "Husz" de la husiţi - aceasta e numai una din etimologiile posibile) Hus e nume (Jan Hus) si cel mai probabil a fost preluat direct, in timpul lui Alexandru cel Bun.
Pogana (comună) (studiul fonetic arată că Pogana vine din forma maghiară “pogány”). Avem pogon, pogoane... halal studiu fonetic.
Şendreni (sat, comuna Frumuşica) (de la antroponimul Sándor "Alexandru"). Il reamintesc pe celebrul portar de Suceava Şendrea.
Ionăşeşti (sat, comuna Nicoreşti) (magh. "Jánosfalva", de la antroponimul János "ioan") in romana avem numele Ionaş.
Rarău (munte, jud. Suceava, magh. Ráró, de la o specie de vulturi migratori, un fel de uliu, şoim - de asemenea nume dat cailor . Mentionat in sec XI sub numele Rorou (maghiarii erau cam departe de el...)
Căiuţul Mare (din magh. "köves", "kövecs", în trad. "pietros"). Cam greu cu transformarea, nu? (Ar trebui sa iasa Coieci, Căieci?)

o fi el Rosetti bun, dar prea multe cuvinte sunt cica preluate din maghiara in momentul in care exista radacini latine, slave sau chiar din fondul vechi dacic (prin comparatie cu albaneza si sanscrita) mult asemanatoare ca sens si forma. Ramane intrebarea: maghiarii de la cine au preluat, cand ei habar n-aveau de multe (mina, padure etc.) pe cand traiau in stepa. De la germani, latini, români sau slavi. Ramane de discutat chiar si ce a fost mai intai: Fărcaş sau Farcas? Dragoş sau Dragfy? Miclăuş sau Miklos? Ban sau Bannfy? Cei care cunosc problema aceasta imi vor da dreptate, restul sigur au sa-mi sara in cap. Nu in ultimul rand, ceangaii (csángó = starpitura; ce-ar fi sa ne denumim moldovenii starpituri, oltenii bastarzi si asa mai departe - intelegeti unde bat?) se recunosc (in majoritate) ca fiind romani. Propun pagina pentru punct de vedere disputat, din cauzele expuse mai sus. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Alex:D (discuţie • contribuţii).

Din păcate singurele argumente care contează la Wikipedia sînt cele bibliografice, prin citarea de surse. Deci dacă doriţi să susţineţi o afirmaţie spuneţi-ne cine şi unde a publicat-o. Altfel cădem în cercetare originală, iar Wikipedia nu este locul unde se stabileşte adevărul. — AdiJapan ☎ 29 iulie 2006 12:55 (EEST)

Salut AdiJapan si Alex:B, am adaugat la bibliografie sursa.

E greu de comunicat cu cineva care pune în discuţie lucruri care ar trebui să fie arhicunoscute de cei care emit opinii... De exemplu, "Ramane de discutat chiar si ce a fost mai intai: Fărcaş sau Farcas? Dragoş sau Dragfy? Miclăuş sau Miklos? Ban sau Bannfy?" Oricine se pricepe puţin la etimologie ştie că Dragfy vine din română (Dragoş), că Ban este un cuvânt avar intrat în română ori prin filieră slavă, ori maghiară (vezi la Ciorănescu). Tot aşa ar trebui să se cunoască că Fărcaş vine din maghiară (farkas), cuvîntul maghiar aparţinând unui strat străvechi al limbii maghiare, când animalele erau încă denumite pornind de la o însuşire specifică (farkas: cel cu coadă - lup, szarvas: cel cu coarne - cerb, füles /arhaism conservat în Moldova/: cel cu urechi - iepure). La fel, aud pentru prima dată că cineva spune că Miklós ar proveni din Miclăuş...

Utilizatorul anonim a avut dreptate însă la Ceahlău (am preluat o sursă fără cercetările de rigoare), motiv pentru care îi şi mulţumesc şi fac corecturile, preluând explicaţia lui Ciorănescu.

Adevărul este că, dacă mă pun în pielea cuiva care nu cunoaşte pronunţia literelor maghiare (de ex. á, é, í, ö, ő, ü, ű, sz, gy, ty, ny) câteodată chiar sunt greu de văzut conexiunile.--Sattila 14 ianuarie 2007 19:33 (EET)

--Ovidiu 6 decembrie 2006 10:55 (EET) Uite imaginea cartii filmate [1] --Ovidiu 6 decembrie 2006 11:01 (EET)

In lista de localitati cu nume de provenienta maghiara se afla multe exemple penibile. Alex mai sus a disutat unele dintre ele de fapt sunt mult mai multe. Dincolo de asta care este rostul acestei liste in articolul despre ceangai?

[modifică] ce sunt ceangaii?

Sunt moldoveni catolici maghiarizati. Simplu nu? --Bonaparte talk 27 decembrie 2006 10:17 (EET)

[modifică] Legătură moartă

În timpul mai multor rulări automate ale robotului următoarea legătură externă a fost găsită indisponibilă. Verificaţi dacă legătura este într-adevăr indisponibilă şi reparaţi sau înlăturaţi legătura, după caz!

http://http://www.sabaoani.cnet.ro/Muzeu.html/
- In Ceangăi on 2007-01-24 13:06:54, HTTP Error: nonnumeric port:
- In Ceangăi on 2007-01-24 20:11:31, HTTP Error: nonnumeric port:

--MihaitzaBot 24 ianuarie 2007 22:12 (EET)