Cella Serghi
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cella Serghi (n. 22 ianuarie 1907, d. 19 septembrie 1992) a fost una dintre cele mai importante prozatoare ale epocii interbelice.
A debutat cu romanul Pânza de păianjen, fiind susţinută de scriitori faimoşi ai epocii, de Liviu Rebreanu, Mihail Sebastian şi Camil Petrescu. În anul 1977 a publicat la editura Cartea Românească un volum autobiografic intitulat Pe firul de paianjen al memoriei.
Opere selective
- Pânza de păianjen, în trei ediţii succesive, revizuite mereu, în 1933, 1946 şi 1971
- Cad zidurile, 1950
- Cantecul uzinei, 1950
- Cartea Mironei, 1967
- Gentiane, 1970
- Mirona, 1975
- Iubiri paralele, 1974
- Pe firul de paianjen al memoriei, 1977
