Cornu, Prahova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comuna Cornu

Judeţ	Prahova
Atestare
Primar	Cornel Nanu, , din [[|]]
Suprafaţă	km²
Populaţie ([[|]])	4500 locuitori
Densitate	loc./km²
Amplasare
Sate	Cornu de Jos, Cornu de Sus
Cod poştal	{{{cod-poştal}}}
Sit web	ro Site-ul comunei Cornu
{{{note}}}

Cornu este o localitate în judeţul Prahova, Muntenia, România.

---

Aşezată în nord-vestul judeţului Prahova, pe valea de mijloc a râului omonim, nu departe de locul unde masivul Gârbova îşi dă mâna cu Subcarpaţii curburii externe, comuna Cornu se învecinează cu: Breaza-Nistoreşti, la nord, cu Câmpina, la sud, cu Voila, la est şi cu Breaza-Podul Vadului la vest, aflându-se la o departare de 90 km - nord de capitala ţării şi la 70 km - sud de municipiul Braşov. De sus, din vârful Sinoiului, de la altitudinea de 740,2 m, atât cât măsoară acesta, poţi cuprinde cu privirea întreaga panoramă a comunei Cornu şi a împrejurimilor sale. Tot aici este şi locul de unde poţi constata cu uşurinţă cum râurile care-i scaldă marginile - Câmpiniţa, la est şi sud, Prahova - la vest, Valea Rea şi Baliţa - de la est la vest - i-au modelat terasa pe care s-a înfiripat, în timp, asezarea cu nume latinesc, dându-i o formă aproape triunchiulară, cu pante abrupte la nord şi est, şi domoale în rest. Păienjenişul potecilor de plai, drumul de legătură cu Braşovul, prin pasul Timiş-Predeal, pe Valea Prahovei, şi Predeluş, pe Doftana, poziţia, matematic determinată de coordonatele de 45° 10´ latitudine nordică şi de 25° 42´ longitudine estică, au făcut să apară şi să se dezvolte, la poalele Sinoiului şi Costişului, o aşezare statornică atestată, arheologic, cu 3000 de ani în urmă, iar de documentele scrise la începutul secolului al XVI-lea. De oriunde ai veni la Cornu, cu trenul sau cu autoturismul, pe jos ori cu alte mijloace de locomoţie, eşti nevoit să urci o pantă, ca să poţi pătrunde în localitatea situată la o altitudine medie 550-600 m.

---

---

Temperatura medie multianuală este de 9,5°C; maxima pozitivă a verii,cu o valoare de 36,1°C a fost înregistrată la 9 iulie 1996, iar maxima negativă de -25,1°C, la 23 ianuarie 1996. În ce priveşte regimul precipitaţiilor, la Cornu se înregistrează valori ce se înscriu între 500-800 mm/an. Cât priveşte alcătuirea geologică a terasei, precizăm că peste 70% din suprafaţa construibilă prezintă în subsol depozite sedimentare ce aparţin miocenului, alcătuite din marne şi argile cu intercalaţii de nisip şi gresii, dar şi depozite de sare şi gipsuri. Locul depozitelor de sare este marcat de prezenţa izvoarelor de apă sărată la marginea de nord a terasei, în valea lui Săracilă, şi la mijlocul ei, în apropierea Centrului Cultural, pe locul ce s-a păstrat în toponimie sub genericul "La Mori". Ambele sunt utile în ameliorarea şi chiar vindecarea durerilor reumatice. Despre calităţile apei celor două izvoare de aici s-a aflat, oficial, în anul 1871. Apoi, în 1883, au fost analizate din punct de vedere chimic de dr. Bernard, care le-a calificat între apele halopogene hidroiodate foarte concentrate. Iată rezultatul unei astfel de analize: În 10 litrii de apă se află o cantitate de 3 gr.320 iod pur. În comparatie iată un tablou cu apele similare din Europa:Saxons les Bains 1 gr.230;Castrocaro 0 gr.879;Trescaro 0 gr.910;Hall 0 gr.390;Cornu 3 gr.320. În 1873, la expoziţie de la Viena, dr. Bernard le-a expus în colecţia apelor minerale române. Sarea obţinută prin evaporare de catre dr. Bernard conţine 3% iodura de sodiu. Este cea mai concentrată în iodură şi clorură de sodiu, având aceeaşi compoziţie ca aceea de la Vulcana-Băi. Aşa cum atestă şi alte lucrări de referinţă, mai recente, izvorul din punctul "La Mori" are o concentraţie de iod, clor şi sodiu echivalentă cu 9,6 g/litru. Izvoarele menţionate există şi astăzi, dar ele aşteaptă să fie amenajate şi date în folosintă pentru tămăduirea suferinzilor.

PH Acest articol despre o localitate din judeţul Prahova este deocamdată un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea lui.