Cronologia Mişcării Legionare
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol trebuie pus în formatul standard conform manualului de stil.Eticheta aceasta trebuie ştearsă la încheierea standardizării. Articolul a fost etichetat în luna octombrie 2006.
 |
Punctul de vedere neutru al acestui articol este disputat. Vă rugăm vedeţi părerile exprimate în pagina de discuţii. |
Acest articol prezintă o cronologie a Mişcării Legionare[1].
[modifică] 1919
În Octombrie, Corneliu Zelea Codreanu se înscrie la Facultatea de Drept a Universităţii din Iaşi.
De la 15 Octombrie 1919 pînă la 1 Septembrie 1920, Corneliu Zelea Codreanu a fost pedagog la Şcoala de Arte şi Meserii din Iaşi.
[modifică] 1920
La 9 Februarie, apare ziarul "Garda Conştiinţei Naţionale" de la Iaşi. În acest ziar se publică "Crezul socialismului naţional-creştin", alcătuit de Corneliu Codreanu şi Constantin Pancu.
La începutul lui Martie, lucrătorii comunişti din Iaşi fac o grevă şi arborează steagul roşu la Atelierele Nicolina. Căpitanul izbuteşte să potolească greva şi rupe steagul roşu, arborînd în loc tricolorul.
În 4, 5 şi 6 Septembrie are loc, la Cluj, primul congres al studenţilor din România întregită. Corneliu Codreanu, cu un grup de studenţi naţionalişti, izbuteşte să impună congresului hotărîrea de eliminare a evreilor din organizaţiile studenţeşti.
În Noiembrie, profesorii Universităţii din Iaşi hotărăsc deschiderea Universităţii fără serviciu divin. Corneliu Codreanu se împotriveşte cu un grup de studenţi. La 5 Noiembrie, Corneliu Codreanu şi Vladimir Frimu baricadează intrările şi închid Universitatea. Comuniştii încearcă o contraacţiune care este înfrîntă. Universitatea se deschide mai tîrziu cu serviciu divin.
[modifică] 1922
La 1 Aprilie apare în Bucureşti revista bilunară "Apărarea Naţională" sub conducerea profesorilor A.C. Cuza şi N.C. Paulescu, şi avînd ca administrator pe Fănică Anastasescu. Revista avea un caracter doctrinar.
La 20 Mai Corneliu Codreanu desfiinţează Centrul Studenţesc din Iaşi şi înfiinţează Asociaţia Studenţilor Creştini. La 27 Mai 1922, Corneliu Codreanu, dimpreună cu un grup de 45 studenţi, semnează la Iaşi Angajamentul de onoare de a lupta împotriva cotropirii evreieşti şi pentru înstăpînirea românismului. Printre semnatari erau: Gr. Ghica, Ilie Gîrneaţă, Ion Blănaru, A. Ibrăileanu, Gr. Mihuţa, Vladimir Frimu şi C. Ghica.
10 Decembrie: delegaţii centrelor şi societăţilor studenţeşti din ţară se întrunesc în congres în amfiteatrul Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Se dă semnalul de luptă al mişcărilor studenţeşti. Se alcătuieşte o moţiune prin care se cere numerus clausus pentru evrei în universităţi şi se veştejeşte acţiunea politică a democraţiei francmasonice. Manifestaţia pe străzile Capitalei ţine pînă după miezul nopţii. În cartierul Văcăreşti au loc conflicte sîngeroase cu evreii[necesită citare]. Jandarmii trag focuri de armă. Cad răniţi.
Tot atunci se hotărăşte ca 10 Decembrie să fie declarată sărbătoare oficială a studenţimii.
[modifică] 1923
La 22 August Corneliu Codreanu s-a închinat în stradă, porţile Mitropoliei din Iaşi fiind închise conducătorilor mişcărilor studenţeşti.
La 17 Septembrie are loc la Cîmpulung (Bucovina) congresul L.A.N.C. organizat de Corneliu Codreanu.
În Octombrie, la Iaşi, în casa Butnaru (str. Săvescu), Corneliu Codreanu, Ion I. Moţa, Ilie Gîrneaţă, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu şi alţii au pus la cale un complot pentru pedepsirea miniştrilor care au dat drepturi politice evreilor, alcătuind noua Constituţie.
8 Octombrie: Complotul din Dealul Spirii. Conducătorii Mişcărilor Studenţeşti, dimpreună cu Corneliu Codreanu, ţin o consfătuire în casele lui Nicolae Dragoş din str. 13 Septembrie nr. 41, Bucureşti. Se hotărăşte împuşcarea politicienilor consideraţi trădători şi a plutocraţilor evrei. Sînt arestaţi şi depuşi la închisoarea Văcăreşti: Corneliu Codreanu, Ion I. Moţa, Ilie Gîrneaţă, Tudose Popescu, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici, Leonida Bandac, Vernichescu, Traian Breazu, Nicolae Dragoş, dr. C. Dănulescu, Ion Zelea Codreanu.
Frăţiile de Cruce au luat fiinţă, la 8 Noiembrie, în închisoarea Văcăreşti, prin hotărîrea lui Corneliu Codreanu. "Frăţia de Cruce este un corp de elită a tinerimii avînd ca scop suprem de a crea buni ostaşi României de mîine", spunea Corneliu Codreanu.
[modifică] 1924
La 28 Martie, în închisoarea Văcăreşti, Ion I. Moţa omoară prin împuşcare pe studentul Vernichescu.
La 6 Mai, în casele doamnei Constanţa Ghica din Iaşi (str. Carol 23), Căpitanul hotărăşte ridicarea Căminului Cultural Creştin.
La 8 Mai Corneliu Codreanu întemeiază la Ungheni prima Tabără de Muncă din Romania şi din Europa , începînd lucrul cu 26 de tineri.
La 21 Mai se judecă în Bucureşti procesul maiorului Bagulescu, pus la cale de liberali. Maiorul Bagulescu fusese închis la Jilava.
La 31 Mai Corneliu Codreanu şi 50 de tineri, pe cînd lucrau la o tabără legionară, la o grădinărie din Iaşi, sînt arestaţi de poliţie şi schingiuiţi de poliţaiul Manciu.
La 3 şi 5 Iunie se ţin la Iaşi întrunirile de protest contra nelegiuirilor poliţaiului Manciu. Ţin cuvîntări profesorii C. Şumuleanu, A.C. Cuza şi alţii.
La 10 August Corneliu Codreanu se logodeşte cu domnişoara Elena Ilinoiu.
La 26 Septembrie se judecă la Bucureşti procesul lui Ion I. Moţa care îl împuşcase, în închisoarea Văcăreşti, pe studentul Vernichescu, care dezvăluise complotul din Dealul Spirii. Ion I. Moţa este achitat la orele 3 dimineaţa.
La 25 Octombrie Corneliu Codreanu fiind atacat chiar în timpul şedinţei, pe cînd pleda ca avocat în procesul studentului Comîrzan, de la Judecătoria ocolului II din Iaşi, îl omoară prin împuşcare pe poliţaiul Manciu. Corneliu Codreanu este arestat şi, a doua zi, sînt arestaţi şi Ion I. Moţa, Ilie Gîrneaţă, Tudose Popescu, Radu Mironovici. Corneliu Codreanu îşi face închisoarea la Galata.
La 27 Octombrie Corneliu Codreanu este adus la Tribunalul din Iaşi cu cătuşe la mîini, pentru confirmarea mandatului de arestare.
La 29 Noiembrie Ion I. Moţa trimite din inchisoarea Galata un memoriu regelui Ferdinand.
[modifică] 1925
În Februarie Căpitanul este transportat de la închisoarea Galata din Iaşi, unde fusese încarcerat de la 25 Octombrie 1924, şi transportat la Focşani, pentru judecarea procesului asasinării lui Manciu.
La începutul lui Martie Fănică Anastasescu şi Andrei C. Ionescu întemeiază în Bucureşti primele Frăţii de Cruce.
La 20 Mai începe la Turnu Severin judecarea procesului lui Corneliu Codreanu, învinuit de uciderea poliţaiului Manciu. La 26 Mai, Corneliu Codreanu este achitat.
După procesul de la Turnu Severin, Corneliu Codreanu vine în Bucureşti. Despre acest moment politic, Corneliu Codreanu va scrie următoarele: "Cred că erau peste 50000 de oameni, cuprinşi de un entuziasm căruia nu-i putea sta nimic în cale. A vorbit profesorul Cuza. Am vorbit şi eu. De altfel în toată ţara era un curent naţionalist aşa de puternic încît ar fi putut conduce L.A.N.C. la guvernarea ţării. Treceau nefolosite, în acele zile, cele mai mari momente politice ale acestei mişcări, cu care ea nu se va mai întîlni niciodată. Profesorul Cuza n-a ştiut să valorifice un mare moment tactic cu care atît de rar se întîlnesc mişcările politice. Pentru orice observator obiectiv, cunoscător al luptelor politice, soarta L.A.N.C. a fost pecetluită din acel moment".[2]
La 14 Iunie Corneliu Codreanu se căsătoreşte, la Focşani, cu Elena Ilinoiu. "Erau de faţă între 80-100.000 de oameni" [3].
La 10 August Corneliu Codreanu botează, în judeţul Putna, 100 de copii cu numele Corneliu.
La 13 Septembrie Corneliu Codreanu pune piatra de temelie a Căminului Cultural Creştin din Iaşi, clădit cu braţele tineretului legionar pe locul donat de inginerul Bejan (Rîpa Galbenă).
[modifică] 1926
În Mai Corneliu Codreanu candidează la alegerile generale din judeţul Putna.
[modifică] 1927
La 18 Mai Căpitanul se reîntoarce în ţară, după o călătorie de studii la Grenoble, întovărăşit de Ion I. Moţa, şi reîncepe reorganizarea mişcării naţionaliste care era fărîmiţată.
La 15 Iunie Ion I. Moţa îşi susţine teza în ştiinţe juridice la Universitatea din Grenoble, avînd subiectul "La securite juridique dans la Societe de Nations".
La 24 Iunie se întemeiază la Iaşi, în str. Florilor 26, Legiunea Arhanghelului Mihail sub conducerea lui Corneliu Codreanu.
La 1 Iulie se cimentează cel dintîi legămînt al legionarilor la Focşani, Bucureşti, Cluj şi Cîmpulung.
La 10 Iulie se ţine la Mănăstirea Neamţului Congresul Conducătorilor Mişcărilor Studenţeşti. Corneliu Codreanu, cu sprijinul lui Fănică Anastasescu, impune punctul de vedere al Legiunii Arhanghelului Mihail.
La 1 August apare nr. 1 din revista bilunară "Pămîntul Strămoşesc", organ al Legiunii Arhanghelului Mihail, sub conducerea lui Corneliu Z. Codreanu, avînd sediul la Iaşi, la Căminul Cultural Creştin.
La 18 August Ion I. Moţa se căsătoreşte cu domnişoara Iridenta Codreanu.
La 15 Septembrie Corneliu Codreanu, Ion I. Moţa, Ilie Gîrneaţă, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici publica în revista "Pămîntul Strămoşesc" principiile de organizare a Legiunii Arhanghelului Mihail.
Octombrie: Andrei C. Ionescu, fiind insărcinat de Căpitan cu organizarea Legiunii Arhanghelului Mihail în Bucureşti, întemeiază, sub conducerea lui, primul cuib legionar, în Capitală. Din acest cuib făceau parte, chiar de la întemeierea lui: Horia Sima, Ion Belgea, Iordache Nicoară, dr. Iosif Dumitriu şi alţii. Primele şedinţe s-au ţinut la Căminul studenţesc Sf. Voievozi din Bucureşti.
La 15 Octombrie s-a încheiat bătălia Legiunii, de o lună şi jumătate, revista "Pămîntul Strămoşesc" avînd 2586 de abonaţi.
La 8 Noiembrie, la Iaşi, legionarii depun primul jurămînt pentru a lupta în cadrele Legiunii Arhanghelul Mihail: Corneliu Codreanu, Ion I. Moţa, Ilie Gîrneaţă, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici, Hristache Solomon, Gh. Clime, Mile Lefter, Ion Banea, Victor Silaghi, Nicolae Totu, Alexandru Ventonic, Dumitru Ifrim, Pantelimon Statache, Ghiţă Antonescu, Emil Eremeiu, Ion Bordeianu, M. Ciobanu, Marius Pop, Mişu Crişan, Popa Butnaru, Budoiu, I. Tanasache, Ştefan Budici, Traian Cotiga. Acestora li se încredinţează Săcuşorul cu Pămînt.
8 Noiembrie, ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril este declarată sărbătoare oficială a Mişcării Legionare.
În Decembrie se ţine, la Oradea, Congresul U.N.S.C.R.
[modifică] 1928
La 10 Decembrie profesorul Găvănescul primeşte de la Corneliu Codreanu Săcuşorul cu Pămînt.
[modifică] 1929
În 3 şi 4 ianuarie, în casele generalului Tarnovschi (str. Asachi nr. 2 Iaşi), Căpitanul a ţinut prima adunare a şefilor de cuib din toată ţara.
La 4 ianuarie se întemeiază Senatul Legiunii, alcătuit din: Hristache Solomon, general dr. Macridescu, general Ion Tarnovshi, Spiru Peceli, colonel Paul Cambureanu, Ion Butnaru şi profesorul Traian Brăileanu.
La 20 Ianuarie Căpitanul ţine o conferinţă la Centrul Studenţesc Bucureşti, vorbind despre Generaţia Nouă.
La 14, 15 şi 16 Septembrie are loc la Mănăstirea Putna, sub preşedinţia lui Andrei C. Ionescu, Congresul Asociaţiei Studenţeşti Creştine "Ştefan cel Mare". Căpitanul este naşul drapelului cu zvastică al asociaţiei. Căpitanul ţine o cuvîntare în care termină cu îndrumarea: "cartea şi carabina". Profesorul Traian Brăileanu rosteşte o cuvîntare despre problema dictaturii.
În Noiembrie, Andrei C. Ionescu este ales preşedinte al Centrului Studenţesc Bucureşti. Spiritul legionar domină mişcarea studenţească la Bucureşti.
La 10 Decembrie se inaugurează, în Bucureşti, Biserica studenţească Sf. Anton (Curtea-Veche). Vorbesc: preotul N. Georgescu-Edinti, duhovnicul studenţimii şi Andrei C. Ionescu , preşedintele Centrului Studenţesc Bucureşti.
La 1, 2 şi 3 Decembrie are loc la Craiova Congresul U.N.S.C.R. Cu acest prilej Andrei C. Ionescu face un amănunţit istoric al mişcărilor studenţeşti dominate de însufleţirea Căpitanului. După congres, legionarii defilează într-un grup compact, în uniforme şi costume naţionale, sub comanda lui Ion Banea.
La 15 Decembrie are loc, în tîrgul Bereşti (jud. Covurlui), prima întrunire publică legionară organizată de Corneliu Codreanu. În zilele următoare, Căpitanul va face marşul pe Valea Horincii, după Focşani, "al doilea stîlp al Mişcării Legionare".
De la 23 la 27 Decembrie are loc Marşul de propagandă legionară al lui Corneliu Codreanu la Ludoşul de Mureş.
[modifică] 1930
La 26 Ianuarie şi în zilele următoare are loc Marşul de propagandă legionară al lui Corneliu Codreanu în Basarabia.
La 26 Ianuarie profesorul Traian Brăileanu ţine o conferinţă în Bucureşti cimentînd ideologia Mişcării Legionare.
La 25 Martie are loc în sala Societăţii Tinerimea Română din Bucureşti întrunirea de alarmă pentru stîrpirea comunismului. S-au adus pancarde şi a fost una dintre impunătoarele manifestări comandate de Corneliu Codreanu.
La 10 Aprilie au loc în Bucureşti ciocniri sîngeroase între invalizii de război şi jandarmerie sub guvernul ţărănist. Studenţimea participă la manifestaţie alături de invalizi, şi la 11 Aprilie are loc întrunirea de protest a studenţimii de la Societatea Tinerimea Română. Cu acest prilej, a fost arestat un grup de studenţi în frunte cu dr. Gheorghe Sîrbulescu. Căpitanul se înscrie ca prim apărător în procesul intentat studenţilor arestaţi.
La 12 Aprilie Căpitanul convoacă în Bucureşti o întrunire a tinerimii române din toate societăţile şi grupările politice, punînd bazele Gărzii de Fier în Capitală.
La 24 Iunie legionarii organizează prima chetă în Bucureşti, adunîndu-se suma se 31456 lei. Tot atunci se cumpără primele trompete folosite în marşul legionar din Bucovina.
În Iulie tînărul Beza omoară prin împuşcare pe ministrul Constantin Angelescu. Corneliu Codreanu, apărînd pe Beza, este arestat, pentru ca, mai tîrziu, Beza să comploteze contra Căpitanului.
La 20 Iulie trebuia să se facă Marşul în Basarabia hotărît de Corneliu Codreanu. Guvernul îl interzice, şi Căpitanul publică "Un apel şi un avertisment".
La 1, 2 şi 3 Decembrie se ţine, la Brăila, Congresul U.N.S.C.R. Rostesc cuvîntări: Ion Belgea, Traian Cotiga, Ion Banea, Andrei C. Ionescu şi Ilie Gîrneaţă.
La 8 Noiembrie se inaugurează în Bucureşti, Calea Victoriei nr.40, primul sediu al Gărzii de Fier.
[modifică] 1931
La 11 Ianuarie guvernul Ion Mihalache dizolvă Garda de Fier. În Ianuarie 1931 Corneliu Codreanu este arestat. Legionarii întăresc lupta. Printre ei se remarcă: Ion Belgea, Andrei Ionescu, Fănică Anastasescu, Iordache Nicoară, Doru Belimace, Horia Sima, Victor Chirulescu, Traian Cotiga, Nicolae Pătraşcu, Iancu Caranica şi Virgil Rădulescu.
La 27 Februarie se judecă procesul lui Corneliu Codreanu şi al Gărzii de Fier după dizolvarea hotărîtă de Ion Mihalache. Acuzaţii, după cîteva zile de deliberare, sînt achitaţi.
La 6 Martie Traian Cotiga este ales preşedinte al Centrului Studenţesc Bucureşti.
La 26 Martie se judecă la Curtea de Apel procesul lui Corneliu Codreanu şi al dizolvării Gărzii de Fier. Căpitanul este achitat în unanimitate după 87 de zile de închisoare.
La 31 Martie se respinge apelul în procesul lui Corneliu Codreanu şi cei "şase" sînt eliberaţi din închisoare.
La 1 Iunie se fac alegeri generale pentru Cameră. Garda de Fier depune liste în 17 judeţe şi obţine 34.000 de voturi, dar sub numele de Gruparea Corneliu Codreanu.
La 31 August se fac alegeri parţiale în judetul Neamţ. Corneliu Codreanu candidează şi obţine 11.300 voturi, fiind ales deputat.
La 3 Decembrie Căpitanul îşi rosteşte discursul de răspuns la Mesaj în Camera Deputaţilor.
[modifică] 1932
În Mai Garda de Fier este dizolvată pentru a doua oară de guvernul Iorga-Argetoianu. Se fac arestări, sediile sînt sigilate, Corneliu Codreanu este împiedicat să vorbeasca şi să se apere în Parlament.
La 17 Aprilie Ion Zelea Codreanu candidează la alegerile parţiale din judetul Tutova. Se dă o luptă aprigă la care participă Caratănase, Doru Belimace, Victor Silaghi, Ion Antoniu, Andrei C. Ionescu şi Senatul Legiunii. Obţinînd 5.600 voturi, Ion Zelea Codreanu este ales deputat.
În Iulie se fac alegeri generale şi Corneliu Codreanu, într-o noapte, singur, hotărăşte depunerea candidaturilor în 36 judeţe. Rezultatul: Garda de Fier obţine 70.000 voturi şi 5 locuri în Parlament.
La 20 Octombrie apare în Bucureşti revista "Axa".
Un mănunchi de tineri intelectuali intră în Mişcarea Legionară şi din ei se vor selecţiona cei mai destoinici gazetari: Mihail Polihroniade, Vladimir Dumitrescu, Vasile Marin, prof. Vasile Cristescu, precum şi pictorii Basarab şi Zlotescu şi poetul Radu Gyr.
La 10 decembrie Corneliu Codreanu înfiinţează prin ordin de zi gradul de comandant legionar şi înaintează în acest grad, prima promoţie de legionari, pe următorii: Ion Banea, Ion Belgea, Ion Blănaru, preot Dumitrescu Ion, Andrei C. Ionescu, Victor Silaghi, Nicolae Totu, Traian Cotiga şi Tanase Antohi.
[modifică] 1933
La 24 Ianuarie, din ordinul Căpitanului, legionarii din Bucureşti şi studenţii depun o cruce la Monumentul Eroului Necunoscut din Parcul Carol. Solemnitatea, făcută împotriva voinţei guvernului, este însufleţită de preotul Georgescu-Edineţi.
La 16 Februarie, Corneliu Codreanu, vorbind în parlament, ia apărarea muncitorilor de la Atelierele Griviţa, maltrataţi şi omorîţi de guvernul ţărănist.
În primele zile ale lui Mai se alcătuieşte Echipa Morţii formată din: preot Ion Dumitrescu, Nicolae Constantinescu, Sterie Ciumetti, Petre Totu, Constantin Savin, Bulhac, Constantin Popescu, Rusu Cristofor, Adochiţei, Iovin, Traian Clime, Iosif Bozantan, Gogu Serafim, Isac Mihai, Papuc şi Rădoi. Ei străbat ţara în marşuri şi cîntece, făcînd propagandă Mişcării Legionare.
Cărticica şefului de cuib, ca să se poată tipări înlăturînd rigorile cenzurii, a apărut sub formă de publicaţie bisăptămînală, sub titlul Fascicola Legionarului, în 4 numere, de la 9 la 21 Mai.
La 10 Iulie peste 200 de legionari se adună la Vişani pentru a construi un dig care să oprească revărsările de ape ale rîului Buzău. Jandarmii, din ordinul lui Armand Călinescu, opresc această măreaţă înfăptuire, maltratînd şi arestînd pe legionari.
La 20 Iulie Corneliu Codreanu publică în ziarul "Calendarul" o scrisoare adresată primului-ministru Al. Vaida Voevod, arătînd nedreptatea făcută prin împiedicarea construirii digului de la Vişani.
La 4 August începe lucrul legionarilor la Casa Verde din Bucureştii Noi.
În Noiembrie Căpitanul face o Declaraţie la Mesaj în Camera Deputaţilor.
La 23 Noiembrie studentul legionar Virgil Teodorescu este omorît, la Constanţa, de jandarmi, pe cînd lipea afişe.
Legionarul Niţă Constantin este omorît în 28 Noiembrie.
În noaptea de 9 către 10 Decembrie I.G. Duca dizolvă Garda de Fier. Agenţii poliţiei devastează sediile Mişcării Legionare, fac arestări şi maltratează pe legionari: Garda de Fier depusese candidaturi în toate judeţele, dar prin această dizolvare era împiedicată de a se prezenta la alegerile generale fixate pentru 20 Decembrie 1933.
Legionarul Nicolae Bălănoiu este asasinat de poliţie, din ordinul liberalilor, la 9 Decembrie.
În noaptea de ) Decembrie numeroşi legionari sînt arestaţi şi încarceraţi la închisoarea Jilava. Arestări numeroase se fac în toată ţara şi ele vor continua şi în primele luni ale anului următor.
La 23 Decembrie apare numărul 24 din revista "Axa" şi ultimul, tipărit împotriva voinţei guvernului şi în care se făcea o anchetă printre scriitori asupra dizolvării Gărzii de Fier. Numărul acesta a fost tipărit prin îngrijirea lui Ion Belgea, Fănică Anastasescu şi Nicolae Andrieş, care sînt arestaţi la începutul lunii Februarie 1934, dimpreună cu dr. Nicolae Roşu care este dat în judecată pentru colaborare la acest număr.
În ziarul "Cuvîntul", de la 24 Decembrie apare Memoriul a 39 de legionari deţinuţi la Jilava şi care, din ziua de 21 Decembrie, se aflau în greva foamei. Tot în acest număr apare scrisoarea lui Corneliu Codreanu "Un cuvînt în chestiunea dizolvării Gărzii de Fier", în care I.G. Duca, Nicolae Titulescu, Victor Iamandi, generalul Dumitrescu - comandantul jandarmilor - şi Cristescu - directorul Siguranţei - sînt făcuţi responsabili de arestarea şi omorîrea legionarilor.
În seara zilei de 29 Decembrie, pe peronul gării Sinaia, legionarii Nicolae Constantinescu, Ion Caranica şi Doru Belimace omoară prin împuşcare pe primul-ministru I.G. Duca, autorul material al dizolvării Gărzii de Fier şi al asasinării legionarilor.
La 29 Decembrie, seara, a fost ucis de poliţia din Bucureşti şi legionarul Sterie Ciumetti din ordinul lui Victor Iamandi.
[modifică] 1934
La 2 Ianuarie profesorul Nae Ionescu este arestat la Sinaia, dat în judecată şi ţinut arestat pînă la 7 Februarie 1934 cînd este pus în libertate, dar în seara aceleiaşi zile este rearestat şi menţinut la Consiliul de Război pînă la 15 Martie 1934.
12 Ianuarie: Legionarul Gheorghe Negrea este asasinat.
La 5 Aprilie se termină judecarea procesului pedepsirii lui I.G. Duca. Tribunalul militar condamnă pe Nicadori la munca silnică pe viaţă. Totodată erau daţi în judecată Emil Siancu, apărătorul moţilor. Se dă un verdict de achitare.
La 25 Noiembrie reapare "Cuvîntul Studenţesc" legionar, preşedinte al U.N.S.C.R. fiind Traian Cotiga şi preşedinte al C.S.B. Gheorghe Furdui.
Prin circulara de la 1 Decembrie Căpitanul proclamă ziua de 10 decembrie ziua suferinţei legionare.
La 17 Decembrie are loc Congresul Fascist de la Montreux (Elveţia). Ion I. Moţa propune o moţiune în chestiunea evreiască şi congresul, în unanimitate, hotărăşte să combată acţiunea destructivă a evreilor. Tot în aceeaşi zi, la îndemnul lui N. Titulescu, poliţia elveţiană arestează pe Ion Moţa şi îi percheziţionează locuinţa. Ion I. Moţa trimite o scrisoare lui N. Titulescu în care îl acuză de această trădare şi încheie astfel: "România de mîine, a noastră, a tinerilor, care se va înstăpîni cu sigurană, şi în curînd, va şti să spele toate aceste ofense de pe obrazul ţării".
[modifică] 1935
La 1 Ianuarie Căpitanul semnează circulara către legionarii din întreaga ţară, făcînd bilanţul anului precedent: 18.000 de arestări; 300 de bolnavi în închisori, 16 morţi şi 3 înmormîntaţi de vii sub pămînt.
În Aprilie se întemeiază "Asociaţia Generaţiei Mişcării Studenţeşti de la 1922" sub preşedinţia lui Ion I. Moţa.
În Aprilie generalul Gh. Cantacuzino tipăreşte un manifest în română şi franceză în care arată că nu vede altă soluţie decît o înţelegere între Germania, Italia şi Franţa care să se împotrivească acţiunii iudeo-francmasonice a Societăţii Naţiunilor.
În 17 şi 19 Aprilie are loc la Craiova Congresul Studenţilor Români Creştini, preşedinte fiind Traian Cotiga. Ion I. Moţa este proclamat preşedinte al U.N.S.C.R.
La 31 Mai moare Cristache Solomon.
La 5 Iunie Corneliu Codreanu înfiinţează Partidul Totul pentru Ţară.
În tabăra de muncă de la Drăgăşani legionarii au lucrat de la 13 Iunie pînă la 14 August, fabricînd 100.000 de cărămizi destinate zidirii catedralei din acel oraş.
Din Iunie pînă în Octombrie, legionarii din Giurgiu şi-au construit clădirea destinată sediului Mişcării Legionare.
De la 30 Iunie pînă la 15 Septembrie legionarii au lucrat cărămizi şi au clădit Mănăstirea Izbuc (jud. Bihor).
De la 1 Iulie pînă la 16 Septembrie legionarii au lucrat la Buga (jud. Lăpuşna) la temelia unei mănăstiri.
La Aciliu (jud. Sibiu), de la 1 Iulie pînă la 10 Octombrie, legionarii au clădit o biserică.
Tabăra de la Carmen Sylva a fost cea mai mare tabara de muncă a anului 1935. Acolo au lucrat, de la 5 Iulie pînă la 10 Septembrie, 800 de legionari în prezenţa Căpitanului, construind 7 cabane, 1 kilometru de şosea, terase, drum de automobile, 3 fîntîni, au consolidat malurile, au făcut canale pentru scurgerea apelor, ziduri, turnuri etc.
De la 8 Iulie pînă la 15 Septembrie legionarii construiesc un drum prin stîncă la Mănăstirea Arnota, locul de odihnă al voievodului Matei Basarab. În acest timp au lucrat 242 de legionari.
În comuna Lat Laz (jud. Alba), de la 15 Iulie la 19 Octombrie, legionarii au construit o casă culturală.
De la 8 Iulie la 8 Septembrie, legionarii au lucrat cărămizi pentru construirea unei biserici în comuna Marca (jud. Sălaj).
De la 8 Iulie pînă la 6 Octombrie legionarii au lucrat 100.000 de cărămizi pentru a zidi o biserică în comuna Valea Mare (jud. Bălţi).
În comuna Ineu (jud. Arad), de la 18 Iulie pînă la 14 Septembrie, legionarii au lucrat, într-o tabăra, 100.000 de cărămizi destinate construirii unei şcoli în anii următori.
În Tabara de muncă Iancu Flondor (jud. Storojineţ) legionarii au lucrat cărămizi pentru Casa Legionară, de la 1 August pînă la 30 Septembrie.
De la 12 August pînă la 6 Octombrie, în Nicoreşti (jud. Tecuci) legionarii au lucrat 30.000 de cărămizi pentru Casa Legionară.
De la 9 la 26 August legionarii au lucrat la pietruirea curţii bisericii şi la repararea bisericii din Baciu (jud. Braşov).
La 17 August grupul legionar Buşteni ridică o cruce pentru pomenirea primului legionar asasinat în lupta legionară: Virgil Teodorescu.
În Septembrie începe la Cluj construirea Căminului Ardealul tînăr legionar. Iniţiativa acestei construcţii a fost luată de comandantul legionar Ion Banea. Pentru construirea căminului s-au organizat 4 tabere: la Chintău, la Baciu, la Sutor, la Dorobanţi. La 6 Noiembrie 1936, s-a făcut sfinţirea primei construcţii şi de la această dată căminul este locuit de 25 legionari.
De la 16 Septembrie pînă la 4 Octombrie legionarii au construit şase diguri ca să împiedice revărsarea apelor Oltului asupra avutului Mănăstirii Mamu (jud. Vîlcea).
La 29 Septembrie Corneliu Codreanu dă prima circulară pentru comerţul legionar, fixînd normele de organizare.
La 4 Octombrie, în urma propunerii lui Victor Iamandi, ministru al cultelor în vremea aceea, Sfîntul Sinod, cu îndemnul patriarhului Miron Cristea, trimite o adresă către toate eparhiile din ţară prin care interzice munca legionarilor pentru biserici. La 2 Decembrie generalul Gheorghe Cantacuzino, seful Partidului Totul pentru Ţară, răspunde printr-un manifest, în termeni categorici, ofensatoarei atitudini a lui Miron Cristea.
La 2 Noiembrie Căpitanul dă o circulară în care laudă şi încurajează acţiunea lui Horia Sima la Timişoara.
Prin ordinul de la 11 Noiembrie, Căpitanul hotărăşte Controlul Legionar. Controlul avea ca scop păzirea moralităţii şi a corectitudinii legionarilor. "Controlul, spune ordinul pomenit, se va face cu mare amănunţime, cu mare conştiinciozitate şi cu mare severitate. Aici nu există nici toleranţă şi nici milă".
La 14 Noiembrie Căpitanul inaugurează Cooperativa Legionara din Bucureşti. Fănică Anastasescu este numit administrator şi Emil Eremeiu director.
La 5 Decembrie, după înfiinţarea Controlului Legionar, Căpitanul semnează următorul ordin: "Fănică Anastasescu, în baza ordinului din 11 Noiembrie, denumit Controlul Legionar, vei face un control următorilor: Traian Cotiga, fost preşedinte al Uniunii; Gheorghe Furdui, preşedinte al Centrului; Administraţia ziarului "Cuvîntul Studenţesc"; Boştină Vasile, cercul Covurlui". Fănică Anastasescu fusese însărcinat de Căpitan cu Controlul Legionar.
La 6 Decembrie Căpitanul pleacă la Carmen Sylva şi începe redactarea cărţii PENTRU LEGIONARI.
[modifică] 1936
În Martie Ion I. Moţa publică cartea "Cranii de lemn" (Editura Totul pentru Ţară).
La 22 Martie legionarii ridică o troiţă la Olteţ (jud. Făgăraş).
La 3, 4 şi 5 Aprilie se ţine, la Tîrgu Mureş, Congresul U.N.S.C.R. Au loc mari manifestaţii populare antisemite şi conflicte cu jandarmeria. Este ultimul congres al studenţilor români îngăduit de guvern.
La 18 şi 19 Aprilie se ţine la Bucureşti Congresul Foştilor Conducători din Mişcările Studenţeşti din Asociaţia Generaţiei Mişcărilor Studenţeşti de la 1922, sub preşedinţia lui Ion I. Moţa, membri în comitet fiind aleşi: Radu Budişteanu, inginer Ion Fotiade, Gh. Furdui, Ion Banea, dr. Nicolae Roşu, dr. Ion Istrate, iar secretari: Fănică Anastasescu şi profesor Sima Simulescu.
La 22 Aprilie Căpitanul se reîntoarce de la Carmen Sylva după ce terminase de scris cartea Pentru Legionari.
La 1 Mai se deschide Tabăra legionară profesor Traian Brăileanu de la Rădăuţi, care construieşte biserica Arhanghelul Mihail.
Prin circulara de la 30 Mai, Căpitanul înfierează politica externă a lui N. Titulescu.
August: Legionarul Gheorghe Grigor este omorît de comunişti la Cernăuţi.
La 5 Septembrie inginerul Gheorghe Clime, comandant al Bunei Vestiri, e numit şef al Muncitorimii Legionare din întreaga ţară.
La 5 Noiembrie Căpitanul trimite un Memoriu regelui Carol al II-lea, în care spunea: "Cerem ca M.V. să pretindă tuturor celor ce conduc sau îşi manifestă păreri cu privire la politica externă a României să declare că răspund cu capul pentru directivele pe care şi le însuşesc".
La 6 Noiembrie se întemeiază Asociaţia Prietenii Legionarilor.
La 22 Noiembrie Ion I. Moţa trimite două scrisori părinţilor lui şi lui Corneliu Codreanu, care sînt totodată şi testamentul său.
La 24 Noiembrie Ion I. Moţa, Vasile Marin, generalul Gh. Cantacuzino, Gh. Clime, preot Dumitrescu Borşa, Neculai Totu, Bănica Dobre şi Alexandru Cantacuzino pleacă în Spania ca luptători legionari pentru generalul Franco.
La 6 Decembrie Căpitanul întemeiază ordinul Buna Vestire, şi numeşte comandanţi ai Bunei Vestiri pe: Ion I. Moţa, ing. Gh. Clime, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu, Ilie Gîrneaţă, Mile Lefter şi Ion Blănaru.
[modifică] 1937
La 1 Ianuarie, Ion I. Moţa, pe cînd se afla pe frontul spaniol, este numit de Căpitan vice-preşedinte al Partidului Totul pentru Ţară.
La 13 Ianuarie Ion I. Moţa şi Vasile Marin mor pe frontul naţionalist din Spania, la Majadahonda.
La 10 Ianuarie profesorul Nae Ionescu deschide la biserica Sfîntul Anton din Bucureşti un ciclu de conferinţe vorbind despre Ştiinţă şi Credinţă .
La 13 Ianuarie Căpitanul înaintează la gradul de comandanţi ai Bunei Vestiri pe Constantin Nicolae, Doru Belimace şi Ion Caranica.
La 1 Februarie încep săpăturile la Casa Verde din Bucureşti pentru mormîntul lui Ion I. Moţa şi Vasile Marin. Căpitanul desfundă pămîntul dînd primul tîrnăcop.
La 12 Februarie Căpitanul formulează jurămîntul gradelor legionare.
La 13 Februarie se face înmormîntarea luptătorilor din Spania, Ion I. Moţa şi Vasile Marin, în Mausoleul de la Casa Verde din Bucureşti.
La 22 Februarie apare în Bucureşti ziarul "Buna Vestire".
La 26 Februarie Consiliul de Miniştri desfiinţează cantinele şi căminele studenţeşti din toate centrele universitare. Această măsură s-a săvîrşit în urma cererii lui Ştefănescu-Goangă şi Gabriel Marinescu şi se îndrepta, cu deosebire, împotriva legionarilor.
În Februarie generalul Franco decorează post-mortem cu "Crucea de Război" pe Ion I. Moţa şi Vasile Marin. De asemenea, cei şapte legionari care au luptat pe frontul spaniol naţionalist sînt decoraţi cu "Crucea Roşie".
La 1 Martie rectorul Universităţii din Iaşi, Traian Bratu, este atacat şi rănit de trei necunoscuţi. La 2 Martie, Căpitanul dă un comunicat în care dezminte implicarea Mişcării Legionare în rănirea lui Traian Bratu.
La 2 Martie guvernul Gh. Tătărăscu hotărăşte închiderea tuturor Universităţilor din ţară. Măsura era luată împotriva studenţimii legionare.
La 27 Martie a început la Consiliul de Război din Bucureşti judecarea studenţilor legionari: Viorel Trifa, Virgil Rădulescu, Vasile Popescu, Iordache Spînu, Socariciu Ieremia, Ştefănescu Leon şi Ghiocel Dumitru care sechestraseră şi pedepsiseră pe un critic al Mişcării. Acuzaţii sînt condamnaţi la închisoare (2 Aprilie).
La 15 Aprilie la Consiliul de Război din Bucureşti, începe procesul judecării Decemvrilor care, în 16 Iulie 1936, l-au ucis pe Mihail Stelescu. La 27 Aprilie Caratănase Ion, Bozantan Iosif, Curcă Ştefan, Pele Ion, State Grigore Ion, Atanasiu Ion, Bogdan Gavrilă şi Vlad Radu sînt condamnaţi la muncă silnică pe viaţă, iar Georgescu Ştefan şi Trandafir Ion la 10 ani muncă silnică.
La 25 Aprilie Căpitanul ordonă să se facă un împrumut pentru acoperirea cheltuielilor construcţiei sediului legionar. Se strînge suma de 2.300.000 lei.
La 17 Mai se dă sentinţa în procesul intentat legionarilor care au condus Congresul Studenţesc de la Tîrgu Mureş. Alexandru Cantacuzino, dr. Paul Craja, Ştefan Georgescu, Gheorghe Furdui, Ioraş Teodor, Crudu şi Pîrvulescu sînt condamnaţi: primii doi la un an de închisoare, ceilalţi la un an şi 6 luni.
În Iunie a murit profesorul de drept roman de la Universitatea din Cluj, I.C. Cătuneanu.
La 14 Iunie s-au făcut primele săpături pentru construcţia noului sediu legionar din Bucureşti.
La 6 Iulie se înfiinţează Tabăra legionară de la Cîmpina, care se desfiinţează, la 11 Iulie, în urma terorii autorităţilor.
La 27 Iulie Prefectura judeţului Prahova trimite un ordin confidenţial fabricilor de postav, bere, sticlărie şi ciment din Azuga, în care cere îndepărtarea din serviciu a 36 de muncitori legionari.
La 18 August începe la Craiova, la Tribunalul Militar, procesul celor 10 studenţi legionari din Cernăuţi care atacaseră un profanator al mormintelor lui Ion I. Moţa şi Vasile Marin. Procesul se amînă pentru 22 Septembrie.
Prin circulara de la 18 August, Căpitanul spune: "aş dori ca în mijlocul naţiei româneşti să se formeze familii-cetăţi legionare. Pentru aceasta voiesc sa încurajez căsătoriile legionarilor cu legionare, avînd la baza însoţirii nu singura apreciere a frumuseţilor fizice, ci mai ales pe aceea a strălucitoarelor însuşiri sufleteşti legionare. Familiile-cetăţi legionare vor fi adevarate centre de rezistenta in mijlocul naţiunii, din ele se vor naşte eroi pentru neam".
La 12 Septembrie, secţiunea Mişcării Legionare din judeţul Muscel, condusă de Puiu Gîrniceanu, execută un marş la Topoloveni.
La 13 Septembrie Corneliu Codreanu înfiinţează Bătălia Comerţului Legionar.
La 15 Septembrie Căpitanul deschide Bătălia fierului vechi.
25 şi 26 Septembrie au fost zile de sărbătoare pentru legionari, căci atunci a fost cinstită munca de construire a Casei Verzi din Bucureşti. Tot atunci se organizează o expoziţie a presei legionare, şi statistici elocvente, din care desprindem: pînă la aceasta dată jertfa legionară a însemnat 1851 ani, 11 luni şi 23 zile de închisoare.
La 28 Septembrie Căpitanul trimite telegrame lui Benito Mussolini şi Adolf Hitler în care salută întîlnirea istorică dintre cei doi conducători ai poporului italian şi german.
La 3 Octombrie Căpitanul inaugurează Consumul Legionar Obor.
La 9 Octombrie a murit generalul Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul.
La 12 Octombrie inginerul Gh. Clime, comandant al Bunei Vestiri, este proclamat şef al Partidului Totul pentru Ţară.
La 24 Octombrie Căpitanul inaugurează Pensiunea legionară din Predeal.
La sfîrşitul lunii Octombrie se ţin mari întruniri legionare în judetele Constanţa, Caliacra, Tulcea şi în alte părţi ale ţării.
La 1 Noiembrie se inaugurează Restaurantul legionar din bulevardul Basarab.
La 7 Noiembrie Căpitanul deschide restaurantul legionar al muncitorilor din cartierul Griviţa.
La 11 Noiembrie Căpitanul deschide campania electorală.
La 11 Noiembrie Căpitanul propune, şi Senatul Legiunii cooptează pe următorii noi senatori legionari: profesorul Corneliu Şumuleanu, col. Vasile Piperescu, dr. I. Pantelimon, col. St. Zăvoianu, farmacist Aristotel Gheorghiu, preot Duminica Ionescu, col. inv. V. Diaconescu.
La 22 Noiembrie se deschide restaurantul legionar din bulevardul Elisabeta.
Cei 10 legionari din Cernăuţi sînt achitaţi la 24 Noiembrie.
La 26 Noiembrie Partidul Totul pentru Ţară anunţă depunerea candidaturilor pentru alegerile de la Senat în 72 de judeţe (completată la 2 Decembrie). Lista definitivă a candidaturilor a fost fixată de Codreanu.
La 30 Noiembrie Căpitanul declară ziariştilor: "Eu sînt contra marilor democraţii ale Occidentului, eu sînt contra Micii Înţelegeri, eu sînt contra Înţelegerii Balcanice, şi n-am nici un ataşament pentru Societatea Naţiunilor, în care nu cred. Eu sînt pentru politica externă a României alături de Roma şi Berlin, alături de statele revoluţiilor naţionale. În contra bolşevismului. În 48 de ore după biruinţa Mişcării Legionare, România va avea o alianţă cu Roma şi Berlinul, intrînd astfel în linia misiunii sale istorice in lume".
La 10 Decembrie Căpitanul inaugurează primul magazin de stofe şi manufactură legionar din Capitală.
La 3 Decembrie Batalionul comerţului legionar începe bătălia în Moldova.
La 15 Decembrie moare profesorul legionar Corneliu Şumuleanu.
La 9 Decembrie începe marşul legionar de propagandă în Bucovina. La întrunirea de la Suceava, din aceeasi zi, vorbesc: protoereul Ion Moţa, Ion Z. Codreanu, Vasile Iasinschi şi Alexandru Constant.
La 14 Decembrie este omorît, în lupta electorală, legionarul Mihai Ţurcanu.
La 20 Decembrie se fac alegeri generale pentru Parlament, sub guvernul liberal al lui Gh. Tătărăscu. Rezultatele oficiale ne arată că Partidul Liberal, împreună cu vaidiştii şi iorghiştii, a întrunit 1.103.353 voturi (35,92%). Legionarii spun că s-a ajuns însă la acest rezultat prin teroarea dezlănţuită de jandarmerie, furtul urnelor, şi chiar prin falsificarea cifrelor. Partidul naţional-ţărănesc întruneşte 626.612 voturi. Partidul Totul pentru Ţară 478.378 voturi. După repartizarea oficială, Partidul Totul pentru Ţară trebuia să obţină 66 mandate în Parlament. În Bucureşti, cartelul guvernamental obţine 24313 voturi, iar Partidul Totul pentru Ţară 14401, aşezîndu-se pe locul al doilea. Deoarece participarea Mişcării Legionare în alegeri a însemnat un mare succes, raportul dintre partide s-a sfărîmat şi totodată echilibrul electoral dintre guvern şi ţară s-a prăbuşit. Din această pricină, guvernul liberal, la 28 Decembrie, demisionează şi, tot atunci, Octavian Goga este însărcinat cu formarea noului guvern, A.C. Cuza trăgînd de pulpana lui pe Armand Călinescu ca ministru de interne. În ajunul anului nou guvernul Goga dizolvă corpurile legiuitoare chiar înainte de a se fi constituit.
[modifică] 1938
La 13 Ianuarie, din ordinul Căpitanului, se înfiinţează Corpul legionar Moţa-Marin. Deviza acestui corp este: "gata de moarte" şi din el nu pot face parte decît maxim 10.000 de legionari.
La 18 ianuarie se hotărăşte, prin decret regal, alegeri pentru Cameră pe ziua de 2 Martie, Senat, la 4 Martie şi convocarea noului Parlament la 10 Martie. Partidul Totul pentru Ţară, împedicat să-şi depuna lista la început, obţine locul al 5-lea pe buletinul de vot, după ce se anulaseră primele depuneri.
Prin Circulara nr. 128 de la 28 Ianuarie, Căpitanul fixează normele de alcătuire ale comisiilor de studii pentru viitorul stat legionar.
În Ianuarie, convorbiri cu Corneliu Codreanu sînt publicate de Virgilio Gayda în ziarul "Giornale d'Italia" şi de Francesco Maratea în ziarul italian "Il Messaggero".
La începutul lui Februarie, legionarii cutreieră ţara şi fac propagandă electorală pentru alegerile fixate la 2 Martie.
La 1 Februarie se judecă la Braşov procesul celor 6 studenţi acuzaţi de rănirea rectorului Traian Bratu. Studenţii sînt achitaţi.
La 4 Februarie, Căpitanul constituie Corpul legionar al foştilor militari.
La 6 Februarie bandele electorale cuziste împuşcă pe legionarii Mija Dumitru şi Florian Şt. Popescu în satul Maineasa (jud. Ilfov).
La 9 Februarie Căpitanul hotărăşte retragerea Mişcării Legionare din propaganda electorală.
La 12 Februarie regele Carol al 2-lea dă o lovitură de stat, destituind guvernul Octavian Goga, anulînd Constituţia, amînînd alegerile şi suspendînd activitatea organizaţiilor politice. Guvernul se constituie sub preşedinţia patriarhului Miron Cristea iar Armand Călinescu e ministru de interne.
În 21 Februarie, Căpitanul, în faţa noilor împrejurări politice, hotărăşte autodizolvarea Partidului Totul pentru Ţară. Mişcarea Legionară însă, îşi urma cursul firesc, Căpitanul avînd grijă, din timp, să dea indicaţii pentru viitorul comandament.
La 22 Februarie Căpitanul trimite o scrisoare miniştrilor din guvernul prezidat de Miron Cristea în care le spune că prin lovitura de stat se intenţionează asasinarea tineretului şi înfrîngerea libertăţii şi demnităţii poporului român care astfel este împiedicat să-şi hotărască singur destinul în lume.
La 5 Martie guvernul suspendă din învăţămînt mulţi profesori şi învăţători, cu deosebire din Transilvania. Printre ei se află şi Horia Sima, profesor la liceul din Lugoj.
La 30 martie, Nicolae Iorga, primind o scrisoare de la Corneliu Codreanu, se adresează Parchetului pentru a deschide acţiune publică de ultraj. Corneliu Codreanu, în această scrisoare, îl învinuieşte pe N. Iorga de necinste sufletească şi de jignire a tineretului. Scrisoarea avea un caracter particular. Aici îşi află obîrşia procesul Căpitanului.
În prima jumătate a lunii Aprilie se confiscă arhivele legionare. Se falsifică anumite acte şi se dau publicităţii. Societăţile de stat şi particulare sînt obligate să concedieze pe funcţionarii şi lucrătorii legionari. Într-o singură zi, S.T.B. concediază 13 funcţionari legionari. Ziarul "Curentul" face o intensă publicitate prigoanei, după ce, la 21 şi 23 Martie, publicase două reportaje cu fotografii în care recomanda Insula Şerpilor ca lagăr pentru legionari.
La 13 Aprilie ziarele "Cuvîntul" şi "Buna Vestire" au fost suprimate de guvern.
La 17 Aprilie Căpitanul este arestat în Bucureşti.
La 19 Aprilie Căpitanul este condamnat la 6 luni închisoare, maximum de pedeapsă, în procesul intentat de N. Iorga.
În zilele următoare, guvernul lui Armand Călinescu publică numeroase legi şi regulamente pentru prigonirea Mişcării Legionare.
În a doua jumătate a lunii Aprilie se fac sute de arestări printre legionari. Ziarele de la 29 Aprilie anunţă: "Peste 300 de arestaţi vor fi judecaţi în timp de trei zile".
La sfîrşitul lui Aprilie are loc în Bucureşti în str. Oltarului nr. 3, o întrunire a legionarilor scăpaţi de sub urmărirea poliţiei şi nearestaţi, sub conducerea lui Ion Belgea. La această întrunire participă: Horia Sima, evadat din domiciliul forţat din Lugoj, Radu Mironovici, Nicoleta Nicolescu, Iordache Nicoară, Victor Dragomirescu, Andrei C. Ionescu, Titi Cristescu, Valeriu Cîrdu, Ion Antoniu, Stănicel Stelian, Ion Victor Vojen, N. Horodniceanu, Lucia Trandafir. S-a hotarît intensificarea acţiunii legionare în timpul prigoanei.
La 13 Mai se judecă la Craiova procesul celor 49 studenţi acuzaţi de "dezordinea" de la 14 August 1934. Numeroşi legionari sînt internaţi în lagăre.
Bartolomeu Livezeanu şi Laurian Talnaru scapă de sub urmărire, reorganizează Mişcarea Legionară, dar sînt arestaţi la 10 Mai.
În prima jumătate a lunii Mai tribunalele militare din ţară judecă procesele legionarilor. Sînt zeci si sute de condamnări, chiar şi elevi de şcoală sînt băgaţi în închisoare. Părinţii şi rudele sînt ameninţaţi.
La 23 Mai începe la Consiliul de Război al Corpului II Armată din Bucureşti, judecarea procesului Căpitanului. Procesul se judecă zi şi noapte, Corneliu Codreanu demascînd acestă înscenare. Căpitanul este împiedicat să se apere. Avocaţii apărării sînt împiedicaţi să-şi spuna cuvîntul; martorii să depună pentru Căpitan. În noaptea de 26 spre 27 Mai 1938, la ora 3 şi jumătate, Căpitanul este condamnat la 10 ani muncă silnică, 6 luni degradare civilă, 5000 lei amendă, 2000 lei cheltuieli de judecată. Mişcarea Legionară îşi spusese verdictul: "Un fir de păr de se va clinti din capul Căpitanului, zece veacuri va hui istoria de blestemul neamului".
În noaptea de 7 spre 8 Mai profesorul Nae Ionescu, director al ziarului "Cuvîntul", este arestat la locuinţa lui din Bucureşti şi dus în lagărul de la Miercurea Ciuc. Profesorul Nae Ionescu va sta în lagăr pînă la 16 Noiembrie 1938, şi fiind bolnav este transportat la Spitalul Militar din Braşov.
La 18 Iunie Alexandru Cantacuzino şi profesorul Vasile Cristescu, pe cînd erau transportaţi sub escortă militară de la lagărul din Miercurea Ciuc la închisoarea Jilava, în vederea judecării procesului, evadează şi se ascund la Braşov şi Rîşnov, contribuind apoi la conducerea Mişcării Legionare.
La 25 Iunie începe la Tribunalul Militar al Corpului II Armată din Bucureşti judecarea fruntaşilor Mişcării Legionare. În dimineaţa de 1 Iulie se dă sentinţa: Alexandru Cantacuzino şi profesorul Vasile Cristescu la 9 ani închisoare; Gh. Clime, Alexandru Cristian Tell, Gheorghe Istrate, Mihail Polihroniade, dr. Paul Craja, Traian Cotiga, Sima Simulescu, Virgil Ionescu, Bănica Dobre, Gheorghe Furdui, dr. Şerban Milcoveanu, Nicolae Totu şi Radu Budişteanu la 7 ani închisoare; Gheorghe Apostolescu, Eugen Ionica şi Serafim Aurel la 5 ani închisoare; preotul N. Georgescu-Edineţi la 1 an închisoare.
La 19 Iunie, la ora 12 şi jumătate noaptea, Căpitanul a fost ridicat de la închisoarea Jilava şi transportat la închisoarea Doftana.
La 15 Septembrie Căpitanul încredinţează Săcuşorul cu Pămînt, adunat din locul marilor bătălii ale istoriei, comandantului închisorii Doftana, care-şi ia angajamentul să îl restituie cînd vremurile tulburi se vor limpezi.
La 20 Noiembrie apare "Curierul Legionar", împotriva voinţei celor care dezlănţuiseră prigoana. "Curierul" se tipărea în tipografia organizată, fără ştirea poliţiei, de Titi Cristescu. Se dau ştiri politice importante şi date privitoare la suferinţele legionarilor.
La 26 Noiembrie generalul Ion Antonescu, fiind comandant al Corpului III Armată, trimite o întîmpinare energică ministrului apărării naţionale în care arată că legionarii detinuţi în închisoarea Chişinău sînt ţinuţi în regim inuman, de carceră şi mizerie. Totodată, generalul Antonescu, din proprie iniţiativă, ia o serie de măsuri de îmbunătăţire. În urma acestui raport, generalul Ion Antonescu a suferit prigoana, închisoarea, ameninţarea cu moartea[necesită citare].
La 28 Noiembrie, Ştefănescu-Goangă, rectorul Universităţii din Cluj, este împuşcat de trei studenţi. În timpul nopţii se fac numeroase arestări printre studenţi. La 29 Noiembrie, este arestat avocatul Nicolae Fagadaru. În alte oraşe din ţară, cu deosebire la Cernăuţi, se fac de asemenea numeroase arestări. Inspectorul jandarmeriei, generalul Bengliu, dă un ordin prin care hotărăşte ca legionarii să fie împuşcaţi fără somaţie. Şi într-adevăr, legionarii Nicolae Fagadaru, Bica Anania şi Petre Andrei sînt împuşcaţi de jandarmi (8 Decembrie).
În noaptea de 29 spre 30 Noiembrie, bandele lui Armand Călinescu şi Gavrilă Marinescu îl asasinează pe Corneliu Codreanu, dimpreună cu Nicadorii: Ion Caranica, Nicolae Constantinescu şi Doru Belimace, şi totodată pe Decemvirii: Ion Trandafir, Iosif Bozîntan, Ion Atanasiu, Stefan Georgescu, Radu Vlad, Ion State, Gavrilă Bogdan, Ion Caratănase, Ion Pele şi Ştefan Curcă. Apoi îi ingroapa la închisoarea Jilava, turnînd peste ei acid sulfuric şi punînd deasupra o placă de beton.
În 30 Noiembrie se dă publicităţii următorul comunicat: "Întrucît generalul Antonescu Ion, prin acte oficiale, a depăşit cadrul atribuţiilor sale legale, manifestînd atitudini cu caracter politic neîngăduit, i s-a luat comanda Corpului III Armată, pe ziua de 29 Noiembrie". Generalul Ion Antonescu era prigonit pentru atitudinea de înţelegere a Mişcării Legionare.
La 17 Decembrie Tribunalul Militar din Cernăuţi condamnă pe Lututovici Leonida şi Stănescu Mihai la muncă silnică pe viaţă; pe Rihmistriuc Alexandru şi Zuz la 25 ani; pe Danciu Agenor la 15 ani; pe Cohut Ion la 3 ani; pe Exner Frideric la 2 ani. Ei sînt aceia care rănisera pe lt. Col. Cristescu.
La 3 Decembrie, poliţia, fiind informată printr-un denunţ anonim că Comandamentul Mişcării Legionare s-ar afla la locuinţa bătrînului Dincă Cristescu, face o descindere unde nu găseşte nimic. Cercetînd la alte proprietăţi ale bătrînului, găseşte, din întîmplare, în comuna Colentina, tipografia Mişcării Legionare. Această tipografie fusese organizată de Titi Cristescu, şi acolo, în timpul prigoanei, s-au tipărit de către profesorul N. Pătraşcu şi V. Suciu manifestele Mişcării Legionare, "Curierul Legionar", broşura profesorului Vasile Cristescu şi alte publicaţii. Cu prilejul descinderii poliţiei la tipografie au fost arestaţi fratii Gheorghe şi Vasile Cristescu. Restul comandamentului scapă de sub urmărirea poliţiei, continuă acţiunea Mişcării Legionare pînă mai tîrziu, cînd trece peste graniţă.
[modifică] 1939
La 4 Ianuarie au fost arestaţi legionarii: Gh. Clement, Dorca Filon, Virgil Noaghea, lt. Borzea şi alţii, care conduceau acţiunea Mişcării Legionare şi îndrumau legăturile cu provincia.
La 7 Ianuarie explodează laboratorul legionar de produse explozibile din str. Căpitan Oarca nr. 23, condus de locotenentul Dumitrescu Nicolae dupa indicaţiile comandamentului legionar reprezentat prin: Horia Sima, prof. Vasile Cristescu, Victor Dragomirescu, prof. Nicolae Pătraşcu şi Titi Cristescu.
După ce fusese pus în libertate, profesorul Nae Ionescu este iarăşi arestat şi închis în lagărul de la Miercurea Ciuc, pe termen de 1 an, la 13 Ianuarie.
În prima jumătate a lunii Ianuarie este prins de poliţie inginerul Augustin Micu, care comanda grupul Răzleţi.
La 14 ianuarie se judecă la Cluj procesul legionarului dr. Emil Popa şi a încă 9 legionari care sînt condamnaţi la închisoare.
La 24 Ianuarie are loc descoperirea laboratorului pentru aruncătoarele de flăcări şi arestarea lt. Nicolae Dumitrescu, cît şi a celor care conlucrau cu el: dr. Zisu Constantin, avocat Demetrescu Dimitrie, Demetrescu Nicolae, Dimitriu Ion, Berechet D. Ion, Robescu Adelina, Ştefănescu Ion, dr. Gh. Butu, Constantinescu Teodor, Popescu Gheorghe, Robescu Mircea, inginer Popescu-Coculescu, avocat Pîrvulescu Teodor, studenţii Mirea Ion şi Teoharie Nicolae, Chirilă Nicolae şi Custura Ion.
La 25 Ianuarie a murit ştrangulat, la poliţie, lt. Nicolae Dumitrescu.
La 26 Ianuarie profesorul Vasile Cristescu, care conducea Mişcarea Legionară împreună cu Horia Sima, a fost omorît de poliţie la locuinţa lui din strada Aviator Iliescu nr. 15. Vasile Cristescu a fost împuşcat în frunte de evreul Otto Reiner, care va fi ucis ca răzbunare în închisoarea Jilava în noaptea de 26 spre 27 Noiembrie 1940. Vasile Cristescu opusese rezistenţă la arestare, rănind doi agenţi de poliţie.
La 1 Februarie intră în vigoare legea privitoare la pierderea cetăţeniei române, alcătuită de Armand Călinescu. Legea era îndreptată împotriva legionarilor refugiaţi în străinătate.
La 1 Februarie, Horia Sima împreună cu Ilie Smultea şi Alexandru Popovici, trec frontiera ungară pe la Beba Veche-Seghedin, scăpînd de sub urmărirea poliţiei, şi după patru zile ajung la Berlin.
La 8 februarie, la Bucureşti e arestat grupul legionar Nadoleanu, care pregătea un atentat împotriva lui Armand Călinescu. Legionarii sunt omorîţi şi arşi la Crematoriu, chiar în prezenţa lui Armand Călinescu.
La 9 Februarie se termină la Cluj judecarea procesului asasinării rectorului Ştefănescu-Goangă. Pe banca acuzării se aflau 72 de legionari. Studenţii Pop Ion şi Lascaianu Aurel sînt condamnaţi la moarte, legionarul Atofanei Gheorghe la muncă silnică pe viaţă; 38 de legionari sînt condamnaţi la amendă sau între 3 luni şi 12 ani închisoare.
La 11 Februarie comandantul legionar Victor Dragomirescu, pe cînd încerca un zbor cu avionul în Bulgaria, în tovărăşia pilotului Andrei Costin, are un accident de motor şi e rănit. Este arestat şi dus la Spitalul Militar. Acolo a fost vizitat de legionara Natalia Nicolicescu, condamnată la 1 an închisoare, dar evadată şi urmărită de poliţie. Legionara Nicolicescu este arestată, iar Victor Dragomirescu, rănit încă, e dus la închisoarea Văcăreşti. De la închisoare este luat de comisarul Al. Davidescu şi ştrangulat. Apoi, tot de acesta, este dus la Crematoriu, şi fiind încă în viaţă[necesită citare], este aruncat în cuptorul Crematoriului. Al. Davidescu a fost ucis ca pedeapsă, în noaptea de 26-27 Noiembrie 1940, la închisoarea Jilava.
La 22 şi 23 Februarie se judecă la Tribunalul Militar din Bucureşti procesul legionarilor care organizaseră laboratorul din str. Căpitan Oarca. Virgil Mihăilescu este condamnat la 8 ani închisoare, iar studenţii Achim Mircea şi Stroescu Alexandru la 6 ani. Toţi în lipsă. În prezenţă: Bereche Ion la 3 ani închisoare; dr. Constantin Zisu şi Contes Constantin la 4 ani închisoare; dr. Gh. Butu, Demetrescu Nicolae, Chirilă Nicolae şi Custura Ion la 1 an închisoare.
La 9 Martie profesorul Nae Ionescu este rearestat şi dus la spitalul din Braşov, de unde e eliberat la 24 Iunie 1939, dar cu domiciliul forţat în Bucureşti pînă la 14 Ianuarie 1940.
La 5 Iunie pleacă din Berlin în ţară, Miti Dumitrescu şi Ilie Smultea.
La 10 Iulie (noaptea), comandanta legionara Nicoleta Nicolescu a fost omorîtă în Bucureşti de poliţie. Nicoleta Nicolescu avusese o bogată activitate în timpul prigoanei.
În ziua de 21 Septembrie, la ora 2 p.m., a fost ucis în Bucureşti, primul-ministru Armand Călinescu. Echipa de legionari care a luat această hotărîre era alcătuită din: Miti Dumitrescu, Gigi Paraschivescu, Marin Stănciulescu, Nelu Moldoveanu, Ion Vasiliu, Traian Popescu-Puiu, Cezar Popescu, Ovidiu Isaia şi Jean Ionescu. Îndată după împuşcarea lui Armand Călinescu, cei 9 legionari s-au dus la Societatea de Radiodifuziune, şi acolo, în faţa microfonului, au vestit ţării: "Primul-ministru Armand Călinescu a fost împuşcat azi de o echipă de legionari prahoveni". După 8 ore de chinuri în beciurile poliţiei din Capitală, cei 9 legionari au fost legaţi şi împuşcaţi chiar în locul unde fusese omorît Armand Călinescu. Trupurile lor neînsufleţite au fost lăsate pe caldarîm, guvernul organizînd un pelerinaj neronian cu placarde. Acest ceremonial macabru a fost oficiat din umbră de regele Carol al II-lea.
În noaptea de 21 Septembrie au fost omorîţi 252 de fruntaşi ai Mişcării Legionare; 44 în lagărul de la Miercurea Ciuc; 31 în lagărul de la Vaslui; 7 la Spitalul Militar Braşov; 13 la penitenciarul Rîmnicu Sărat; 10 în Bucureşti şi 147 în restul ţării. Acest măcel, în care îşi pierd viaţa cei mai vrednici conducători ai Mişcarii Legionare, s-a săvîrşit sub domnia lui Carol al II-lea, prim-ministru fiind generalul Argeşanu şi ministru de interne generalul Gabriel Marinescu.
La începutul lui Octombrie, ivindu-se o defecţiune a unui grup de legionari, care dorea desolidarizarea de gestul eroic al lui Miti Dumitrescu, pentru a se împiedica o ruptură a Mişcării Legionare, un alt grup încearcă o acţiune de destindere cu regele Carol al II-lea şi guvernul său.
Acţiunea lui Horia Sima, C. Stoicănescu şi C. Papanace înfrînge planul regelui şi legionarii nu se reîntorc de la Berlin decît la 15 Septembrie 1940.
La 26 Octombrie, noaptea, Horia Sima trece frontiera pentru a doua oară, de această dată spre Iugoslavia, pe la Comloşul Mare (Banat). După o lungă şedere în Iugoslavia se reîntoarce la Berlin.
La 9 Decembrie Horia Sima trece frontiera germană împreună cu Traian Borobaru, Octavian Roşu, Iancu Vasiu şi încă 4 camarazi. Arestaţi de autorităţile germane, stau în închisoarea de la Gratz pînă la identificare.
[modifică] 1940
La 15 Martie moare la 49 de ani, profesorul Nae Ionescu, fost director al ziarului "Cuvîntul".
La 24 Martie, grupul de legionari de la Berlin, sub comanda lui Horia Sima şi Constantin Papanace, comemorează moartea profesorului Nae Ionescu şi, printr-un act scris, hotărăsc să continue linia de intransigenţă faţă de regimul din România.
La 28 Martie, venirea la Berlin a primei delegaţii de legionari din ţară, formată din Radu Mironovici şi C. Stoicănescu.
La 3 Mai, a doua delegaţie de legionari, alcătuită de C. Stoicănescu şi dr. Augustin Bidianu, vine la Berlin.
La 5 Mai pleacă în ţară din Berlin Horia Sima, împreună cu Eugen Teodorescu, pentru a doua oară.
La 19 Mai Horia Sima este arestat se poliţie în comuna Comorişte (jud. Caraş).
La 13 Iunie Horia Sima este eliberat din arestul Siguranţei generale a Statului.
La 23 Iunie, Horia Sima, pentru a da posibilitatea de reorganizare a Mişcării Legionare, cere tuturor legionarilor să se înscrie în Partidul Naţiunii, nou înfiinţat.
La 27 Iunie are loc, în Bucureşti, întrevederea dintre generalul Ion Antonescu şi Horia Sima, în casele dr. Sandu Popovici.
La 4 Iulie Horia Sima este numit ministru al cultelor şi artelor.
La 7 Iulie Horia Sima demisionează din funcţia de ministru al cultelor şi artelor şi răspîndeşte textul demisiei sale.
La 10 Iulie România se retrage din Liga Naţiunilor, îndeplinind după cîţiva ani prevederile Căpitanului.
La 12 Iulie Titi Cristescu se reîntoarce în ţară din Germania cu informaţii preţioase asupra evoluţiei situaţiei de la Berlin, şi totodată, cu instrucţiuni şi orientări, pentru evoluţia evenimentelor din ţară, de la Constantin Papanace şi Mihail Sturdza.
La 14 Iulie are loc în Capitală o importantă şedinţă a comandanţilor legionari din Bucureşti şi provincie, în faţa căreia Horia Sima şi-a explicat atitudinea de pînă atunci şi rostul demisiei sale din guvern.
În prima jumătate a lunii August, Legaţia Engleză din Bucureşti răspîndeşte un manifest în numele Mişcării Legionare împotriva Axei Berlin-Roma. Printr-o declaraţie făcută agenţiilor străine de presă, Horia Sima demască intriga engleză.
Marţi 3 Septembrie, la ora 9 seara, izbucneşte revoluţia legionară. În zilele precedente, Horia Sima organizase pe teren centrele de atac şi de rezistenţă în următoarele oraşe: Timişoara, Deva, Alba Iulia, Sibiu, Braşov, Constanţa şi Bucureşti. Legionarii atacă instituţiile publice la Braşov, Constanţa şi Bucureşti. Se dau lupte între autorităţi şi legionari. Cad morţi şi răniţi de ambele părţi.
Stăpîniţi de panică oamenii regelui Carol al II-lea nu izbutesc să înfrîngă forţele dezlănţuite de Mişcarea Legionară. Tot în aceeaşi zi, Horia Sima lansează un manifest, pe care, din motive tactice, îl antedateaza (1 Septembrie) în care cere abdicarea regelui Carol al II-lea, învinuindu-l de politica greşită care a dus la ciopîrţirea ţării. Publicul participă la acţiunea Mişcării Legionare, şi în Bucureşti şi în oraşele din provincie au loc mari manifestaţii de stradă. Publicul cere abdicarea regelui.
La 4 Septembrie, înfrînt de puterea crescîndă a Mişcării Legionare, şi sub presiunea evenimentelor, regele cheamă în puterea nopţii pe generalul Ion Antonescu şi este silit să-i acorde puteri depline. Generalul Ion Antonescu eliberează pe toţi legionarii aflaţi în închisori.
6 Septembrie: Minunea Arhanghelului Mihail. În dimineaţa acestei zile generalul Ion Antonescu izbuteşte să smulgă abdicarea regelui Carol al II-lea, care e astfel înfrînt de povara propriilor lui greşeli politice. Entuziaste manifestaţii populare de bucurie. În aceeaşi zi, la orele 8, voievodul Mihai ajunge rege pe tronul României. În aceeasi zi, generalul Ion Antonescu dă o Proclamaţie către ţară din care se desprinde ideea esenţială că s-a inaugurat un nou regim social şi politic în care forţele dominante vor fi ale tineretului legionar.
La 6 Septembrie, generalul Ion Antonescu trimite o telegramă de încredere lui Adolf Hitler şi alta lui Mussolini în care aduce mărturia de prietenie a poporului român. La 6 Septembrie generalul Ion Antonescu scoate din cadrele active ale armatei pe următorii generali: Ilasievici Constantin, Argeşanu Gheorghe, Tenescu Florea, Ilcuşu Ion, Mihail Gheorghe, Cornicioiu Grigore, Bengliu Ion, Liceanu Gheorghe, Dombrovschi Victor, Atanasescu Constantin şi amiral Barbuneanu Petre. Tot la această dată, generalul Ion Antonescu hotărăşte: Controlul averilor foştilor demnitari ai statului; Controlul fondurilor întrebuinţate pentru înzestrarea armatei; Desfiinţarea organizaţiei Straja Ţării; Ancheta asupra proceselor politice din ultimii 8 ani şi a magistraţilor care au judecat.
La 7 Septembrie, în multe oraşe din ţară au loc manifestaţii legionare. Legionarii îmbrăcaţi în cămăşi verzi manifestează în coloane de marş. 7 Septembrie a fost o zi de rugăciune şi pomenire a eroilor Mişcării Legionare în toate oraşele, tîrgurile şi satele din ţară. Legionarii iau în stăpînire sediile şi proprietăţile lor.
La 7 septembrie, au fost înmormîntaţi la Constanţa cei trei legionari morţi în luptele de la 3 Septembrie: Cavachi, Caporani şi Ardeleanu.
Evreii sunt eliminaţi din teatre şi din orice funcţiune artistică.
La 8 Septembrie are loc la Braşov înmormîntarea legionarilor căzuţi în luptele de la Braşov şi Vîlcele din ziua de 3 Septembrie: Lucian Caramlau, Gheorghe Ştefănescu, Grigore Grigorescu, Donat Sultan şi Constantin Sălceanu.
La 9 Septembrie, generalul Ion Antonescu desfiinţează Partidul Naţiunii şi Gărzile Partidului Naţiunii.
De la 6-9 Septembrie, comandantul legionar Vasile Iasinchi reîncepe organizarea Centrului Răzleţi.
11 Septembrie: În cadrul unei mari solemnităţi legionare sînt reînhumaţi în cimitirul de la Predeal cei 46 legionari asasinaţi la 21 Septembrie 1939 la Miercurea Ciuc.
Prin circulara de la 11 Septembrie, Horia Sima, conducătorul Mişcării Legionare, fixează normele de sărbătorire a zilei Căpitanului pentru 13 Septembrie, însărcinînd pe Radu Mironovici, Vasile Iasinschi şi Aristotel Gheorghiu cu organizarea acestei solemnităţi.
La 13 Septembrie, se desfăşoară în Bucureşti, în cadrul unei solemnităţi, cinstirea zilei Căpitanului. Coloanele de legionari au pornit de la biserica Sfîntul Ilie-Gorgani la Casa Verde, şi acolo Horia Sima a ţinut o cuvîntare în care a vorbit despre lupta Căpitanului, despre sensul moral al vieţii legionare şi despre biruinţa de la 6 Septembrie.
14 Septembrie: Proclamarea Regimului Legionar. Se formează noul guvern sub conducerea generalului Ion Antonescu.
La 15 Septembrie M.S. regina Mama Elena se reîntoarce în ţară. Mişcarea Legionară îi face o manifestaţie de simpatie. În după-amiaza aceleiaşi zile soseşte în Bucureşti grupul de legionari care a fost refugiat la Berlin, în frunte cu comandantul legionar Constantin Papanace.
La 15 Septembrie, Horia Sima, comandantul Mişcării Legionare, ordonă mobilizarea tuturor elanurilor româneşti pentru refacerea ţării şi totodată aminteşte jurămîntul pe care Căpitanul l-a cerut elitei legionare în faţa mormîntului lui Moţa şi Marin. Legionarii depun acest jurămînt.
Preşedinţia Consiliului de Miniştri arată că în anii 1939 şi 1940 Moruzov a cheltuit suma fabuloasă de 214 milioane pentru prigonirea legionarilor.
La 18 Septembrie, Mişcarea Legionară ia în primire sediile fostei organizaţii Straja Ţării, prin camaradul profesor Constantin Stoicănescu.
22 Septembrie: Ziua eroilor şi a martirilor legionari. Prima solemnitate a noului regim legionar, organizată de comandantul legionar Vasile Iasinschi. La Predeal solemnitatea are loc în prezenţa generalului Ion Antonescu; Horia Sima, comandant al Mişcării Legionare; domnul Fabricius, ministrul Germaniei la Bucureşti şi Pelegrino Ghigi, ministrul Italiei. La Rîmnicu-Sărat, în Bucureşti, la Vaslui şi Rîşnov au loc de asemenea solemnităţi pentru pomenirea eroilor şi martirilor legionari.
În zilele următoare Sindicatul Ziariştilor şi Societatea Scriitorilor Români elimină pe evrei. Legionarii sînt numiţi în posturile de conducere ale instituţiilor de stat. Evreii sînt eliminaţi din Barouri.
Prin circulara de la 26 Septembrie, Horia Sima precizează sensul Ajutorului Legionar.
Generalul Ion Antonescu fixează normele de reorganizare a armatei, în urma convocării marilor comandanţi militari la 25 Septembrie.
La 28 Septembrie, generalul Ion Antonescu face un apel către Femeia Română. "Un singur lux: al jertfei; o singură podoabă: a cinstei; Soţie, mamă şi bunică".
În primele zile ale lunii Octombrie profesorul Traian Brăileanu purcede la Reforma legionară a învăţămîntului. Profesorii şi elevii evrei sînt înlăturaţi din şcoli şi universităţi. Pregătirea tinerelor generaţii în şcoli se va face dupa tăria caracterelor, capacitatea de jertfă şi aptitudini.
6 Octombrie: Marea demonstraţie de forţă legionară din Bucureşti. Peste 100.000 de cămăşi verzi defilează în faţa lui Ion Antonescu, Horia Sima şi a reprezentanţilor diplomatici ai Axei, Spaniei şi Japoniei. Radu Mironovici, comandant al Bunei Vestiri, este organizatorul demonstraţiei.
La 9 Octombrie, la ora 8 seara, în aula liceului Andrei Şaguna din Braşov, Horia Sima, comandantul Mişcării Legionare, rosteşte un discurs despre Raporturile româno-maghiare. În numele a 1.400.000 de români din Ardealul ocupat de unguri, Mişcarea Legionară, prin Horia Sima, îşi pronunţă avertismentul.
De la 9 la 13 Octombrie un detaşament de 120 legionari echipaţi în cămăşi verzi, conduşi de dr. Victor Silaghi, fiind invitaţi în Italia, sînt salutaţi de Duce şi li se face o primire entuziastă în mai multe oraşe.
La 13 Octombrie ziarul "Voelkischer Beobachter" publică un interviu al generalului Ion Antonescu.
La 14 Octombrie reapare "Cuvîntul", ziar al Mişcării Legionare. Întemeietor: Titus Enacovici; ctitor: Nae Ionescu; director: P.P. Panaitescu; secretar general: Ştefan C. Ionescu.
La 16 Octombrie Horia Sima, comandantul Mişcării Legionare, hotărăşte Bătălia fierului vechi.
Organizaţia preliminară a tineretului se încadrează în Comandamentului viitorilor ostaşi ai statului legionar român.
Ministrul de Finanţe anulează brevetele de băuturi ale evreilor care vor fi lichidate pînă la 31 Decembrie 1940.
La 27 Octombrie, au fost reînhumate la Predeal osemintele martirilor legionari asasinaţi în lagărul de la Vaslui şi, totodată, au fost depuse şi urnele cu cenuşa eroilor legionari Vasile Cristescu, locotenent Dumitrescu, Nicoleta Nicolescu, Victor Dragomirescu, Clement Gheorghe, Grupul Nadoleanu şi Grupul Miti Dumitrescu.
La 27 Octombrie, începînd războiul dintre Italia şi Grecia, se fac intervenţii pentru libertatea macedonenilor din Grecia. Acţiunea este condusă de comandantul legionar Constantin Papanace.
8 Noiembrie: Iaşii, proclamat oraş al Mişcării Legionare. În această zi are loc la Iaşi o impunătoare manifestaţie legionară în prezenţa M.S. Regelui, a generalului Ion Antonescu şi Horia Sima, comandantul Mişcării Legionare. Participă o delegaţie a tineretului german şi italian.
La 7 Noiembrie au murit într-un accident de automobil legionarii Eugeniu Necrescu şi Aron Valeriu.
La 10 Noiembrie se deschide noua Universitate transilvană din Sibiu, în prezenţa generalului Ion Antonescu şi a lui Horia Sima.
La 12 Noiembrie generalul Ion Antonescu pleacă în Italia unde este primit de Mussolini, reînnoind relaţiile de prietenie dintre cele două ţări.
La 11 Noiembrie, reîncepe organizarea taberelor muncii legionare. Conducerea taberelor este încredinţată lui C. Stoicănescu, comandant legionar.
La 20 Noiembrie a murit în Bucureşti luptătorul naţionalist părintele Ion Moţa.
La 22 Noiembrie are loc la Berlin întîlnirea dintre generalul Ion Antonescu şi Adolf Hitler. Generalul Antonescu s-a dus în Germania în urma invitaţiei guvernului german. România aderă la Pactul Tripartit alături de Germania şi Italia.
La 25 Noiembrie, încep săpăturile la închisoarea Jilava pentru dezgroparea rămăşiţelor pămînteşti ale Căpitanului, Nicadorilor şi Decemvririlor. În noaptea de 26 spre 27 Noiembrie 1940, 64 de deţinuţi politici de la închisoarea Jilava au fost asasinaţi de mulţimea legionarilor revoltaţi la vederea osemintelor Căpitanului.
În cursul lunii Noiembrie se revizuieşte Procesul Căpitanului şi sentinţa de condamnare este anulată.
La 30 Noiembrie are loc la Mausoleul de la Casa Verde din Bucureşti reînhumarea corpului neînsufleţit al Căpitanului, Decemvrilor şi Nicadorilor, în cadrul unei impunătoare demonstraţiuni funerare, la care participă reprezentanţii diplomatici ai Germaniei, Italiei şi Spaniei. Legionarii fac, zi şi noapte, de gardă la biserica Sfântul Ilie-Gorgani şi la mormîntul de la Casa Verde.
[modifică] Referinţe
- ↑ Almanahul "Cuvîntul" din 1941
- ↑ [Corneliu Zelea COdreanu - Pentru Legionari, p.251]
- ↑ [Corneliu Codreanu - Pentru Legionari, p.255]
