Düren (oraş)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Düren | |
|---|---|
 |
 |
| Ţară | Germania |
| Land | Renania de Nord-Westfalia |
| Regierungsbezirk | Köln |
| District | Düren |
| Unitate administrativă | |
| Populaţie | 93656 (31.12.2005) |
| Suprafaţă | km² |
| Densitatea populaţiei | /km² |
| Altitudine | 125 m n.m. |
| Amplasare | 50°48′ N 6°29′ E |
| Cod poştal | 52349/ 52351/ 52353/ 52355 |
| Număr de înmatriculare (auto) | DN |
| Primar | Paul Larue (CDU) |
| Website | düren.de |
Düren este capitala districtului cu acelaşi nume din landul Renania de Nord-Westfalia fiind aşezat între oraşele Aachen şi Köln, fiind traversat de râul Rur, numărul locuitorilor oraşului depăşeşte cifra de 93.000.
Oraşul este amplasat la poalele părţii nordice a munţilor Eifel fiind în apropierea Autostrăzii A-4 ce asigură o bună comunicare cu oraşele mari Köln, Düsseldorf şi Aachen.
Cuprins |
[modifică] Amplasarea geografică
Oraşul ocupă o suprafaţă de 85 km², având o lungime pe direcţia nord-sud 12,5 km, iar pe direcţia est-vest 10 km.
Perimetrul oraşului însumează o lungime de 50 km.
Punctul cel mai înalt din localitate fiind situat în nordul oraşului ( Berzbuir-Kufferath) având altitudinea de 225 m, punctul cel mai jos fiind pe Valea Rurului cu 105 m (Merken).
Suprafaţa regiunii aparţinătoare oraşului era împărţită în anul 1999 după cum urmează: 52 % clădiri, 24 % terenuri libere, şi 9 % copaci şi şosele.
- Subîmpărţirea oraşului:
|
|
Cel mai mare cartier al oraşului este Birkesdorf care în anul 2005 avea 8147 de locuitori.
- Comune învecinate:
- Hürtgenwald
- Inden
- Kreuzau
- Langerwehe
- Merzenich
- Niederzier
- Nörvenich
[modifică] Istoric
[modifică] Origine
Probabil istoria oraşului începe cu 2000 de ani în urmă, în perioada înaintea erei noastre regiunea era locuită de celţi (lat. gali, grec. keltoi = dârji, nobil) originari din Asia Mică, ei trăiau în aşezări mici numite Durum (fortăreaţă).
Peste celţi vin germanii care proveneau din nord, după populaţia germană care locuia aici va fi mai târziu numit Provincia Germaniaîn timpul lui Iulius Cezar (100 - 44 î.e.n.) teritoriul ocupat de romani în timpul domniei sale .
Astfel Durum devine un centru de aprovizionare a Kölnului (Colonia) care începe să se dezvolte rapid, stăpânirea romană durează cca 400 de ani.
[modifică] Evul mediu
După stăpânirea romană, în secolul V urmează francii, regele Pippin cel Scurt secolul VIII a fost de mai multe ori în Villa Duria unde s-au ţinut adunări importante (sfatul francilor) amintit în manuscriptul (Metzer Annalen).
Pippin cel Scurt ridică Durum la rangul de cetate de scaun unde a avut reşedinţa ulterior şi Carol cel Mare (742-814).
Aici având loc târguri cu vânzări pe piaţa cerealelor, untului, găinilor, vitelor, şi lemnului. Comerţul a dus la o înflorire economică a aşezării, în secolul XIII s-a acordat Dürenului drepturile de oraş (privilegiu care asigura o administrare proprie). Prin anii 1200 s-a început construirea zidului de apărare a oraşului care va avea 12 turnuri şi 5 porţi orientate după cele patru puncte cardinale, spre nord era poarta Philipp şi Wirtel, spre est poarta Köln, spre sud poarta Principală şi spre vest poarta de Lemn.
In biserica Sf. Anna (Annakirche) sunt păstrate câteva relicve printre care şi cutia sculptorului Leonhard (1501) care conţine o relicvă a Sfintei Anna patroana oraşului sărbătorită printr-o procesiune religioasă la data de 26 iulie.
In timpul unui război între prinţul Wilhelm IV de Jülich şi Carol Quintul, oraşul este asediat şi ocupat în anul 1543 de trupele lui Carol Quintul, trupe care jefuiesc şi incediază oraşul.
Refacerea şi reclădirea oraşului a durat o perioadă lungă de timp dar în anul 1563 este refăcută şi biserica Sf. Anna.
Urmează războiul de 30 de ani război în care nici oraşul Düren nu este cruţat, fiind pustiit şi jefuit (1642).
In anul 1648 după terminarea războuiului de 30 de ani izbucneşte o epidemie de pestă urmată în anul 1665 de o a doua epidemie, oraşul slăbit şi supus unor atacuri noi din afară ca urmare a acestor evenimente regiunea Miesheim este complet distrusă şi nu va mai fi refăcută niciodată .
La sfârşitul anului 1755 au avut loc cutremure în regiunea Aachen şi Düren cutremul atinge la data de 18 februarie 1756 în Düren intensitatea 8 pe scara Richter, producând pagube materiale importante.
Economia oraşului din secolul XV s-a dezvoltat mai ales prin industria hârtiei, textilă, şi metalurgică. În anul 1812 existau în oraş 17 fabrici de hârtie, 11 fabrici de pânză şi două turnătorii.
