Densitate
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Densitatea, în sensul său cel mai general, se defineşte ca fiind raportul dintre masa (a se vedea masa, simbol litera minusculă m) şi volumul său (a se vedea volum, simbol litera majusculă V )aceluiasi corp. Se notează cu litera greacă 
:
Simbolul densităţii în Sistemul Internaţional de Măsuri şi Greutaţi (pe scurt doar Sistemul Internaţional sau SI) este un raport, dat de împărţirea unităţii de măsură a masei (un kilogram) la unitatea de măsură a volumului (un metru la puterea a treia, sau un metru cub), deci este un kilogram împărţit la un metru cub sau, pe scurt, un kg/m3.
Dimensional (a se vedea dimensiuni), densitatea se poate scrie sub forma monomului M x L-3, adica puterea întâi a dimensiunii masă (M) înmulţită cu puterea a treia negativă a dimensiunii lungimii (L), sau puterea întâi a dimensiunii masă (M) împărţită la puterea a treia a dimensiunii lungime (L), M / L3.
![[\rho] = [d] = M \times L^{-3} = \frac{M}{L^3}](../../../math/a/e/2/ae2c2b571fa6677e7fb2b77ce4ac43c9.png)
Generalizând, orice distribuţie a oricărei mărimi fizice derivate (a se vedea mărimi fizice derivate) pe orice dimensiune spaţială (lungime, suprafaţă sau volum) este o "densitate" a respectivei mărimi fizice pe unitatea de lungime, suprafaţă sau volum. În concluzie, astfel de mărimi fizice sunt, în esenţă, densităţi sau repartiţii (distribuţii) liniare, superficiale sau volumice ale mărimii fizice despre care se vorbeşte.
Câteva dintre aceste mărimi fizice derivate, care pot ilustra distribuţii sau densitaţi liniare, superficiale sau volumice sunt:
1. Masa unităţii de lungime (folosită, mai ales, în mecanică, în capitolele dedicate deformării corpurilor şi, respectiv propagării oscilaţiilor în diferite medii)
2. Densitate superficială de sarcină (folosită în electricitate, în capitolele electricitaţii statice)
3. Distribuţia energetică volumică (folosită in mecanica cuantică, la studierea efectului tunel)
