Dinastia Teodosiană

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Dinastia Teodosiană a fost o familie care a domnit în Imperiul Roman de Răsărit între 379 şi 457 şi în Imperiul Roman de Apus între 392 şi 455 (din 425 în ramură colaterară şi cu întrerupere între 423 şi 425). În timpul acestei dinastii, Imperiul Roman a fost unificat pentru ultima oară (394 - 395) şi a suferit de pe urma a mari invazii barbare (goţi, vandali, huni, etc.). Primul membru cunoscut al acestei familii este Theodosiu cel Bătrân (sec. IV), tatăl lui Teodosiu I.

Împăraţii din această familie au fost:

- în Imperiul Bizantin:

• Teodosiu I ; 379 - 395
• Arcadius ; 383 - 408 ; fiul lui Teodosiu I
• Teodosiu II ; 408 - 450 ; fiul lui Arcadius
• Pulcheria ; 408 - 441, 450 ; fiica lui Arcadius
• Marcian ; 450 - 457 ; soţul Pulcheriei

- în Imperiul Roman:

• Teodosiu I ; 394 - 395
• Honorius ; 395 - 423 ; fiul lui Teodosiu I
• Constanţiu III ; 421 ; cumnatul lui Honoriu
• Valentinian III ; 425 - 455 ; fiul lui Constanţiu III