Dobra, Hunedoara

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol se referă la Dobra, localitate din judeţul Hunedoara. Pentru alte întrebuinţări ale termenului vedeţi Dobra (dezambiguizare).

Comuna Dobra


[[Imagine:\|80px\|Stemă]]

Judeţ

Hunedoara

Atestare

{{{an}}}

Primar

Suiaga Gheorghe Vasile, , din [[|]]

Suprafaţă

km²

Populaţie ([[|]])

1473

Densitate

loc./km²

Amplasare

45°54′30″N, 22°37′20″E

Sate

Abucea, Bujoru, Făgeţel, Lăpuşnic, Mihăileşti, Panc, Panc Sălişte, Răduleşti, Roşcani, Stânceşti, Stânceşti-Ohaba, Stretea

Cod poştal

337215

Sit web

ro [ Site Web]

{{{note}}}

Vedere dinspre sud a localităţii Dobra

Dobra (maghiară Hunjady-Dobra) este o localitate în judeţul Hunedoara, Transilvania, România.

[modifică] Geografie

Comuna este situată pe DN 68A, la câţiva kilometri sud de râul Mureş. Spre nord se află Lunca Mureşului iar spre sud dealuri, cu înălţimi de 200-300 m, ce preced Munţii Poiana Ruscă.

Clima este relativ umedă, favorizand o vegetaţie bogată. Dealurile din jurul localităţii sunt parţial acoperite cu păduri de foioase.

Cel mai important curs de apă care drenează teritoriul localităţii Dobra este râul Dobra – Bătrâna ce izvoreste în zona vârfului Rusca şi are ca şi afluenţi principali pâraiele Lunca Vadului, Ţiganului, Ivanului, Cornet şi Muncel. Râul Dobra – Bătrâna, prin lungimea de 45 km şi 180 km² suprafaţă drenată (165 km² în zona muntoasă şi 15 km² în cea de dealuri), reprezintă al doilea afluent al Mureşului ce izvorăşte din Poiana Ruscă. Pe acest râu au existat până spre 1950 numeroase mori.

Din punct de vedere etnografic ,localitatea Dobra se află la limita dintre Ţinutul Pădurenilor şi Ţinutul Văii Mureşului.

[modifică] Istorie

Târg la Dobra, carte poştala din 1920

Pe teritoriul comunei Dobra s-au descoperit urme de locuire încă din preistorie. Înainte de sfârşitul primului mileniu, aici exista germenele unei formaţiuni statale. La Dobra este atestată şi o cetăţuie, ale carei ruine mai existau până spre 1900, ulterior fiind distruse prin extinderea terenului agricol.

În epoca medievală a fost un important centru comercial, târgurile de la Dobra atrăgând chiar şi negustori din Boemia, Polonia, Germania.

În 1721 aici a izbucnit o răscoală ţărănească, rapid înăbuşită de autorităţi, cunoscută ca "Răscoala de la Dobra".

Pe la 1744, aici a predicat călugarul ortodox Visarion Sarai, trimis de mitropolitul ortodox de la Karloviţ, făcand agitaţii publice împotriva unirii biserici ortodoxe din Ardeal cu Roma.

Spre sfârşitul secolului XVIII a făcut parte din regiunea militară grănicerească, locuitorii având o serie de privilegii în schimbul serviciului militar prestat în folosul monarhiei habsburgice.

Românii din Dobra făceau parte din Regimentul I român de graniţă, în localitate existînd o subunitate de cavalerie (husari). Fosta cazarmă a fost transformată mai târziu în hotel, numele acestuia amintind vechea destinaţie : "La husariu".

Pe la sfârşitul secolului XIX, în Dobra trăiau 1202 români (în anul 1891), exista o şcoală cu 3 învăţători şi o învăţătoare, un oficiu poştal precum şi un institut românesc de credit: "Grănicerul", fondat în 1898.

În 1925, comuna Dobra avea 1551 locuitori. Exista deja o filială a băncii "Casa de păstrare din Oraştie" S.A., Institutul de Credit "Grănicerul ajunsese la un capital de 250 000 lei, mai exista o mica bancă locală "Orientul" cu un capital de 100 000 lei. Existau cinci magazine, un hotel, o brutărie, o ceasornicărie, două ateliere de argintărie, trei croitorii, patrusprezece cizmării, o măcelarie, un atelier de pălării, două frizerii-bărbierii, două ateliere de tâmplărie, două manufacturi, o moară, un atelier mecanic şi o făbricuţă de var.

În 1971, comuna Dobra (inclusiv satele aparţinatoare) avea 4800 locuitori.

[modifică] Personalităţi şi cultură

În Dobra s-a născut dirijorul Miron Raţiu, personalitate a muzicii româneşti, ce a activat la Filarmonica din Oradea.

În satul Roşcani s-a născut Ovidiu Ioan Muntean, fost ministru al comunicaţiilor între martie şi septembrie 1996.

În Dobra a activat înainte de 1989 un cunoscut cor mixt, laureat la numeroase ediţii ale Festivalului "Cântarea Romaniei".

În Dobra există o biserică catolică maghiară şi o biserică ortodoxă renovată în 1815, prilej cu care s-a pus o placă comemorativă în numele împăratului austriac Francisc I.

Localitatea are staţie CFR, pe linia secundară Deva-Ilia-Lugoj-Timişoara.

Codul poştal este 337215.