Dona Dumitru Siminică
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Dona Dumitru Siminică s-a născut în 1926 la Târgovişte , dintr-o familie de muzicieni şi lăutari, încetand undeva în anii 1980. Şi-a început activitatea ca violonist, dar faima şi-a dobândit-o prin intermediul vocei şi modului cald de interpretare. În tinereţe a cântat şi muzică populară în mai multe restaurante din Bucureşti din Piaţa Amzei sau Piaţa Sfântul Gheorghe.
Dona Dumitru Siminică este unul dintre cei mai cunoscuţi lăutari români ai secolului 20. Fiind un bun violonist, cu un repertoriu bogat care atingea mai toate genurile muzicale.
Repertoriul său consta din cântece instrumentale completate de excelente interpretări vocale ale melodiilor lăutareşti. Tot din repertoriu putem aminti cântece de dragoste, iubire neîmpărtăşită, interpretate în limba română, mai rar în ţigăneşte.
Repertoriul şi stilul de interpretare poartă reminiscenţe ale muzicii vechi, cântate în saloanele şi curţile boiereşti din secolele 18 şi 19, cu influenţe orientale, stil muzical ce a atins un vârf în Valahia.
Dintre cântecele sale putem aminti "La şalul cel negru", identificat cu persoana lui Dona Dumitru Siminică, "Mosule te-aş întreba", "Inel, inel de aur", "Leliţă Floare", iar "Pe deasupra casei mele" este acuzat ca ar fi fost furat de la celebra Gabi Luncă.
Printre muzicienii care l-au ajutat pe Dona Dumitru Siminică să-şi înregistreze albumele se numără Fărămiţă Lambru la acordeon, Costică Şerban la acordeon, Marin Marangros la ţambal, Grigore Ciuciuc la bas.
Dona Dumitru Siminică este descendent dintr-o mare familie de intrumentişti de muzică populară, el fiind acela care a impus numele familiei pe scene, atât pe plan naţional cât şi internaţional, în bună parte datorită legăturilor cu muzica ale rudelor sale.