Dumitru Croitor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Başkanul Găgăuziei, Dumitru Croitor.

Dumitru Croitor (n. 2 octombrie 1959) este un politician găgăuz din Republica Moldova, care a deţinut în perioada 1999-2002 funcţia de guvernator (başcan) al Găgăuziei, demisionând din funcţie la presiunea administraţiei republicane comuniste.

[modifică] Başcan reformist al Găgăuziei

Dumitru Vasilievici Croitor (în alfabetul chirilic: Дмитру Васильевич Кройтор) s-a născut la data de 2 octombrie 1959.

A candidat la alegerile pentru funcţia de Guvernator al Găgăuziei din 25 mai 1995, dar nu a trecut în turul doi de scrutin. La alegerile parlamentare din 20 martie 1998, Dumitru Croitor este ales ca deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Mişcării social-politice "Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă" (BPMDP), condusă de către Dumitru Diacov.

La 25 iunie 1998, Parlamentul Republicii Moldova a acceptat demisia deputatului Dmitrii Croitor, care a fost desemnat în funcţia de viceministru al afacerilor externe.

Dumitru Croitor participă cu o platformă reformistă la data de 22 august 1999 la alegerile ordinare pentru funcţia de Guvernator al UTA Găgăuzia. În cel de-al doilea tur de scrutin, desfăşurat la 5 septembrie 1999, Dumitre Croitor, viceministru al afacerilor externe, este ales cu 61,54% din voturi, câştigând confruntarea cu başcanul în funcţie Gheorghe Tabunşcic. A fost învestit în funcţia de Başcan la 24 septembrie 1999.

La data de 21 decembrie 1999, Dumitru Croitor, Guvernator (Başkan) al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), este confirmat în funcţia de membru din oficiu al Guvernului Republicii Moldova, condus de către Dumitru Braghiş. La 19 aprilie 2001, este reconfirmat în funcţia de membru din oficiu al guvernului condus de către Vasile Tarlev.

În perioada guvernării sale, bugetul autonomiei găgăuze a crescut de 2 ori. Au fost achitate restanţele la salarii, care în perioada guvernării lui Tabunşcic nu se plăteau ani de zile, pensiile şi salariile fiind achitate cu produse alimentare deteriorate şi la preţuri exorbitante. În domeniul agriculturii, a fost implementat programul "Pămînt" finanţat de către USAID, prin intermediul căruia s-a reuşit achitarea unei părţi din datorii şi deblocarea activităţii financiare a gospodăriilor agricole. A avut loc creşterea activităţii investiţionale, în special cu Turcia, Italia şi Rusia, creându-se noi locuri de muncă într-o perioadă grea când cei mai activi cetăţeni părăseau ţara pentru a munci peste hotare.

În anul 2001 accede la putere în Republica Moldova Partidul Comuniştilor, unul din deputaţii în Parlament pe lista PCRM fiind ex-Guvernatorul Găgăuziei Gh. Tabunşcic. În regiunea autonomă găgăuză, Partidul Comuniştilor obţine 80,5% din voturile alegătorilor, media pe ţară fiind de 50%.

Din acel an, activitatea Guvernatorului ales legitim în autonomie este supusă unor blocaje din partea unor forţe politice locale şi intervenţiilor autorităţilor centrale. Dumitru Croitor este acuzat de abuz de putere, de deturnare de fonduri şi de relaţii cu autorităţile separatiste din Transnistria. Însuşi preşedintele Voronin i-a adus grave acuzaţii publice de detrunări de fonduri de la bugetul de stat, care nu au fost confirmate de justiţie.

[modifică] Înlăturarea din funcţie

La 31 ianuarie 2002, un grup din 21 de deputaţi din Adunarea Populară a Găgăuziei i-au acordat un vot de neîncredere Guvernatorului Găgăuziei şi au stabilit pentru data de 24 februarie 2002 organizarea referendumului de revocare din funcţie a lui Dumitru Croitor. În ziua respectivă majoritatea secţiilor de votare au fost închise, autorităţile locale (executive) din autonomie luând măsuri pentru zădărnicirea referendumului. Pentru aceste acţiuni ulterior lui Dumitru Croitor, Mihail Kendighelean, Ivan Burgudji le-au fost intentate dosare penale, însă numai Ivan Burgudji a fost condamnat la închisoare, celelalte dosare fiind mai târziu clasate.

La 21 iunie 2002, sub presiunile interne şi ale autorităţilor centrale, Dumitru Croitor demisionează din funcţia de Guvernator al Găgăuziei, motivând oficial prin faptul că Adunarea Populară ignoră opinia sa în cazul adoptării deciziilor şi îi respinge orice iniţiative.

Deşi a încercat să se înscrie la noile alegeri din 6 octombrie 2002, Comisia electorală centrală din Găgăuzia a refuzat la 9 septembrie 2002 înregistrarea lui Dumitru Croitor în calitate de candidat la funcţia de Guvernator al Găgăuziei, din partea Partidului Democrat, motivând că dosarul prezentat nu era complet.

La 16 octombrie 2002, preşedintele Vladimir Voronin l-a numit, prin decret, pe Dumitru Croitor în funcţia de Reprezentant Permanent a Republicii Moldova pe lângă Oficiul Organizaţiei Naţiunilor Unite de la Geneva. Totodată, Dumitru Croitor a reprezentat Republica Moldova în calitate de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC).

Dumitru Croitor este numit prin cumul la 6 februarie 2003 în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Confederaţia Elveţiană, prin cumul, cu reşedinţa la Geneva.

La data de 26 decembrie 2005, prin decret al preşedintelui Vladimir Voronin, Dumitru Croitor este rechemat în ţară din funcţia de Ambasador, Reprezentant Permanent al Republicii Moldova pe lângă Oficiul O.N.U. la Geneva şi din cea de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Confederaţia Elveţiană.