Economie generală
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Economia generală este un domeniu al ştiinţelor economice.
Cuprins |
[modifică] Domeniul de activitate şi supoziţiile de bază ale economiei generale
[modifică] Alocarea bunurilor rare
Economia generală cercetează alocarea resurselor (bunurilor economice) şi a factorilor de producţie care servesc la îndeplinirea dorinţelor umane. Punctul de plecare este supoziţia fundamentală rarităţii, aceea că bunurile şi resursele sunt mărginite, iar oamenii sunt nevoiţi să aleagă una din diferitele posibilităţi de folosire sau de consum (principiul economic). Raritatea înseamnă că alegerea unei posibilităţi de folosire a resurselor exclude alte posibilităţi. Economiştii denumesc aceasta prin costuri de oportunitate. Supunerea la vot de către indivizi sau grupuri a unei decizii are o însemnătate centrală în economie. Economiştii pornesc de la faptul că stimulii, preferinţele şi utilitatea determină luarea anumitor decizii.
[modifică] Domenii de cercetare
În cadrul economiei generale sunt cercetate conexiunile şi procesele microeconomice şi macroeconomice. Preocupările de bază sunt comerţul, alocarea resurselor, motive ale bunăstării, configuraţia producţiei, împărţirea bunăstării într-o societate, cauzele crizelor economice, dar şi teme înrudite cum ar fi finanţele, taxele, munca, şomajul, dreptul, sărăcia sau protecţia mediului;
[modifică] Modele ale „actorului ideal“
În cadrul economiei generale se operează frecvent cu supoziţia model, homo oeconomicus, după care omul negociază raţional, pentru a-şi maximiza starea materială. Acest model pare a fi suficient pentru multe cercetări, deoarece egalizează preferinţele iraţionale ale anumitor indivizi. Metodele de cercetare mai noi lărgesc în mod crescător supoziţiile şi implică un comportament iraţional în modelele de gândire ale economiei care studiază comportamentul economic, cum ar fi teoria jocului. Unii cercetători au primit deja Premiul Nobel acest tip de cercetări. Alt modele sunt luate în considerare şi anume cel al actorului cu comportament oportunist (opportunism, Williamson) care acţionează într-un mod egoist, cu viclenie şi subterfugii şi cel al actorului cu capacităţi cognitive limitate (bounded rationality, Simon), model al raţiunii umane îngrădite.
Asemenea atribute umane sunt luate în considerare în noua economie instituţională.
[modifică] Instrumente şi teme ale economiei generale
[modifică] Instrumente ale economiei generale
Modelele matematice joacă un rol considerabil în economia generală, deoarece oferă demonstraţii clare şi supoziţii definite explicit şi nu conduc, de regulă, la rezultate ambigue sau "uşor interpretabile". Conceptele economice generale se pot reprezenta printr-o matematică simplă şi prin repoziţionarea curbelor, fără a fi necesare cunoştinţe avansate de matematică. Şcoala austriacă este de opinie că fiecare model care porneşte de la o logică simplă, nu numai că nu ar fi necesar, ci chiar nepotrivit pentru analizele economice. În ultimii ani s-a observat o tendinţă crescătoare pentru cercetările din domeniul econometriei.
[modifică] Domenii ale economiei generale
- Microeconomia care cuprinde interrelaţiile anumitor indivizi şi firme. Organizarea din cadrul unei firme este subiectul economiei afacerilor.
- Macroeconomia care consideră economia într-un context general, interdependenţele dintre venit, ocupaţie şi inflaţie.
În ultimii ani au existat permanent încercări de strângere a legăturilor între aceste două direcţii de bază. În prezent domneşte unitatea asupra faptului că analizele macroeconomice bune trebuie să se bazeze pe cunoştinţele microeconomice existente.
În cadrul acestor domenii largi ale economiei generale se află domenii tematice specializate care acoperă un spectru larg al activităţilor umane....
[modifică] Teme ale economiei generale
- Microeconomie generală
Piaţă -- Teoria echilibrului general -- Echilibrul pieţei --Cerere şi ofertă -- Preţ -- Elasticitatea preţului cererii -- Funcţie de utilitate -- Factor de producţie -- Funcţie de producţie -- Echilibru Nash
- Microeconomia intervenţiilor statului
Economia dezvoltării -- Finanţe publice -- Bunuri publice şi efectele externe -- Efecte de reţea -- Regularizarea statului -- Teorema petei de ulei
- Microeconomie specială pentru anumite domenii sau pentru branşe
Piaţa muncii -- Economia familiei -- Economie financiară -- Economia sănătăţii -- Economie industrială -- Economia dreptului -- Economie regională -- Economia transporturilor -- Economia mediului -- Economia inovaţiilor -- Economia criminalităţii -- Economia religiei
- Macroeconomie
Consumul unei economii --Produsul intern brut -- Investiţiile unei economii --Modelul IS-LM -- Politică fiscală -- Politică monetară -- Evoluţia preţului -- Evoluţia cursului de schimb -- Teorie conjuncturală -- Creşterea economică -- Şomaj -- Ocuparea forţei de muncă
- Relaţii economice internaţionale
Teorie vamală -- Politică comercială -- Bilanţul plăţilor -- Instituţii internaţionale -- Integrare economică
- Metodologie
Teoria hotărârilor -- Economia evoluţiei -- Economie experimentală -- Econometrie -- Teoria jocului -- Geografie economică -- Istoria economiei -- Politică economică
