Frezie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Frezia

Clasificare ştiinţifică

Regn:	Plantae
Subregn:	Tracheobionta
Supradiviziune:	Spermatophyta
Încrengătură:	Magnoliophyta
Clasă:	Liliopsida
Subclasă:	Liliidae
Ordin:	Liliales
Familie:	Iridaceae
Gen:	Freesia Ecklon ex Klatt

Specii

vezi textul

Freesia (Ecklon ex Klatt) este un gen de plante erbacee, perene din familia Iridaceae.

Speciile acestui gen sunt originare din sudul Africii şi importate pentru prima dată în Europa la sfârşitul secolului 19. 12 specii provin din Capul Bunei Speranţe, Africa de Sud şi alte două provin din Africa tropicală, una dintre ele având o arie de răspândire la nord de Ecuator, până în Sudan.

Denumirea plantei datează din 1886 şi a fost atribuită în onoarea medicului german, Heinrich Theodor Freese (1795-1876) de către botanistul Christian Friedrich Ecklon (1795-1868). Denumirea populară românească a plantelor din genul Freesia este Frezie sau uneori Fresie.

Cuprins

1 Caracteristici morfologice şi însuşiri fiziologice
2 Specii
3 Cultura freziilor
4 Utilizare
5 Imagini
6 Vezi şi
7 Legături externe

[modifică] Caracteristici morfologice şi însuşiri fiziologice

Freziile sunt plante erbacee, perene, care cresc din tuberobulbi mici (1 – 2,5 cm diametru), piriformi, alungiţi sau sferici, cu înveliş pergamentos. Au rădăcini subţiri care pătrund adânc în sol. Tulpina lungă de 10 – 40 cm poartă câteva frunze dispuse pe două rânduri, liniar-lanceolate, cu nervuri paralele, lipsite de peţiol, lungi de 10 – 30 cm şi subţiri ca nişte săbii. Tija florală este subţire şi uneori curbată. Florile sunt alogame, hermafrodite, protogine, fiind grupate în inflorescenţe decorative în formă de spic unilateral. Sunt simple sau involte, au formă de trompetă, sunt foarte delicate, colorate în diverse nuanţe pale (alb, galben, crem, portocaliu, roz, roşu, mov, violet), fiind plăcut mirositoare, iar parfumul lor este asemănător iasomiei. Fructul este o capsulă cu trei valve conţinând circa 15 seminţe colţuroase sau rotunde, de culoare brun-roşiatică.

[modifică] Specii

Genul Freesia cuprinde un număr de 14-16 specii de flori:

Freesia alba
Freesia andersoniae
Freesia caryophyllacea
Freesia corymbosa
Freesia fergusoniae
Freesia fucata
Freesia grandiflora
Freesia laxa (sin. Anomatheca laxa, Lapeirousia laxa)
Freesia leichtlinii
Freesia occidentalis
Freesia refracta
Freesia sparrmannii
Freesia speciosa
Freesia verrucosa
Freesia viridis (sin. Anomatheca viridis)

[modifică] Cultura freziilor

Freziile sunt plante de grădină, cultivate adesea pentru parfumul lor plăcut şi aspectul delicat. În codiţiile climatului temperat caracteristic ţării noastre, freziile se cultivă în seră. Cea mai cultivată specie este F. refracta, care a fost încrucişată cu F. leichtlinii în secolul 19.

Înmulţirea freziilor se realizează prin bulbi sau seminţe şi pot fi plantate în grădină sau ca plante de apartament. Plantarea bulbilor se va face la sfârşitul verii, într-un sol foarte hrănitor, afânat şi bine drenat.

Cultura se realizează într-un loc luminos şi aerisit. Cultura la ghiveci, în apartament, este greoaie. Temperatura va fi de 15°C în primele 60 zile, apoi în funcţie de iluminat, iar udatul se face cu moderaţie. Florile ofilite se vor îndepărta pentru a încuraja deschiderea altora noi. Plantele nu se vor păstra în vecinătatea legumelor şi fructelor deoarece sunt sensibile la etilena emanată de acestea. De asemenea, se va evita un mediu călduros în exces. Ca plante tăiate se vor alege cele care au cel puţin o floare deschisă şi au nevoie de apă în permanenţă.

Vara, la sfârşitul perioadei de vegetaţie, bulbii se scot din sol şi se usucă la 25 ºC în spaţii aerisite şi se păstrează în camere uscate.

[modifică] Utilizare

Plante delicate şi parfumate, freziile sunt folosite în diverse aranjamente florale, singure, în asociere cu frunze proprii, în asociere cu Asparagus sau combinate cu alte specii de flori sau ramuri înflorite. Se pot utiliza şi în lucrări de legătorie sau în grădini, pe marginea aleilor, astfel încât mirosul lor să fie perceput cu uşurinţă, dar mai puţin ca plante la ghivece. De asemenea, datorită parfumului specific foarte plăcut sunt folosite în industria cosmetică la prepararea parfumurilor, cremelor etc.