Iara, Cluj
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
||||
Judeţ | Cluj | |||
Atestare | {{{an}}} | |||
Primar | Popa Ioan Dorin, , din [[|]] | |||
Suprafaţă | 143,87 km² | |||
Populaţie ([[|]]) | 4.727 | |||
Densitate | 32,85 loc./km² | |||
Amplasare | ||||
Sate | Iara, Agriş, Borzeşti, Buru, Cacova Ierii, Făgetu Ierii, Lungeşti, Măgura Ierii, Maşca, Ocolişel, Surduc, Valea Agrişului, Valea Vadului | |||
Cod poştal | {{{cod-poştal}}} | |||
Sit web | ro Site Web | |||
{{{note}}} |
---|
Iara, mai demult Iara de Jos, (în maghiară Alsójára, colocvial Jára) este o localitate în judeţul Cluj, Transilvania, România. În perioada interbelică a fost reşedinţa unei plase din judeţul Turda. Este comuna cu cele mai multe sate din judeţul Cluj.
[modifică] Personalităţi
- Traian Crişan, arhiepiscop
- Vasile Copilu Cheatra, scriitor
[modifică] Incidente
La 9 septembrie 1944 autorităţile horthyste au ucis în Iara 98 de români prin decapitare.[1].
[modifică] Note
- ↑ Istoria Românilor între anii 1918–1940 - Ioan Scurtu, Theodora Stănescu-Stanciu, Georgiana Margareta Scurtu.necesită precizarea paginii
Aghireşu | Aiton | Aluniş | Apahida | Aşchileu Mare | Baciu | Băişoara | Beliş | Bobâlna | Bonţida | Borşa | Buza | Căianu | Călăraşi | Călăţele | Cămăraşu | Căpuşu Mare | Căşeiu | Cătina | Câţcău | Ceanu Mare | Chinteni | Chiuieşti | Ciucea | Ciurila | Cojocna | Corneşti | Cuzdrioara | Dăbâca | Feleacu | Fizeşu Gherlii | Floreşti | Frata | Gârbău | Geaca | Gilău | Iara | Iclod | Izvoru Crişului | Jichişu de Jos | Jucu | Luna | Măguri-Răcătău | Mănăstireni | Mărgău | Mărişel | Mica | Mihai Viteazu | Mintiu Gherlii | Mociu | Moldoveneşti | Negreni | Pălatca | Panticeu | Petreştii de Jos | Ploscoş | Poieni | Râşca | Recea-Cristur | Săcuieu | Sănduleşti | Săvădisla | Sânncraiu | Sânmartin | Sânpaul | Sic | Suatu | Tritenii de Jos | Tureni | Ţaga | Unguraş | Vad | Valea Ierii | Viişoara | Vultureni