Ibăneşti, Mureş

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comuna Ibăneşti


[[Imagine:\|80px\|Stemă]]

Judeţ

Mureş

Atestare

1453

Primar

Dan Vasile Dumitru, , din [[|]]

Suprafaţă

km²

Populaţie (2002)

4.511

Densitate

loc./km²

Amplasare

46°46′0″N, 24°56′0″E

Sate

Ibăneşti, Blidireasa, Brădeţelu, Dulcea, Ibăneşti-Pădure, Lăpuşna, Pârâu Mare, Tireu, Tisieu, Zimţi

Cod poştal

547325

Sit web

ro [ ]

{{{note}}}

Ibăneşti (în maghiară Libánfalva) este o localitate în judeţul Mureş, Transilvania, România.

[modifică] Istoric

Vestigiile arheologice descoperite pe raza comunei dovedesc locuirea Ibãneştiului încă din neolitic.

- 1453 – prima atestare documentară a localităţii Ibăneşti

- 1599 – 1600 – locuitorii din Ibăneşti i se alătură companiei lui Mihai Viteazul din Moldova

- 1704 – 1708 - îl sprijină pe Francisc Rakoczy al II – lea

- 1848 – 1849 – locuitorii Văii Gurghiului au făcut parte din Legiunea a XII – a condusă de Constantin Roman Vivu, şi-au trimis reprezentanţii la Marea Adunare Naţională de la Blaj

- în timpul dramaticelor evenimente din februarie – martie 1849 au fost ucişi din Ibăneşti Dan Toader, Dan Ioan, Dan Filip, Petra Ion, Petra Pintilie, Todoran Iacob, Todoran Mihai, Todoran Precup, Gliga Vasilica, Chirteş Vasilica, Ceuşan Dumitru, Dan Teodor, Todoran Oanea, Todoran Aana, Grigore Pop şi alţii

- 1877 – 1878 – Războiul pentru Independenţa României : Nicolae Petra – Petrescu participă voluntar la războiul din Balcani; 30 de contribuabili din Ibăneşti sprijină prin donaţii dotarea armatei române cu suma totală de 16 florini şi 10 cruceri, 2 taleri şi 2 merindare

- 1892 – MEMORANDUMUL – participă din Ibăneşti Ion Racoţean

- 1914 – 1918 – Primul război mondial – lupte grele se dau în Valea Gurghiului între 5 septembrie şi 4 octombrie 1916

- 1932 – S-a ridicat MONUMENTUL EROILOR din Ibăneşti cu sprijinul financiar al Dr. EUGEN NICOARĂ, preşedinte al Despărţământului A.S.T.R.A – Reghin, fiu al Ibăneştiului

- 28 octombrie 1918 / 10 noiembrie 1918 – CONSILIUL NAŢIONAL ROMÂN şi garda naţională română din Ibăneşti

- 1 decembrie 1918 – Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia – participă din Ibăneşti David Todoran, Dumitru Matei, Gliga Nicolae, Izidor Hărşan, Dumitru Măriuţăului, Pop Ioan a Gorii, Dumitru Cofar

- 1921 – Reforma agrară – sunt împroprietăriţi din Ibăneşti din teritoriul statului „Lunca Iepuri” şi „Lunca Zâmţi” - invalizii, văduvele şi orfanii de război cu suprafaţa de 10 jugăre şi 6 stânjeni

- 1931 – pădurea comunală Ibăneşti avea suprafaţa de 2508 jugăre

- 12 septembrie 1944 – se dau lupte grele în Ibăneşti, în satul Dulcea a funcţionat un spital pentru răniţi – unde au fost îngrijiţi aproximativ 2000 de răniţi români şi sovietici

- 20 martie 1990 – Cofar Mihăilă din Ibăneşti, nr. 380 este bătut bestial în tragicele evenimente care au avut loc în Târgu Mureş

[modifică] Localizare

Comuna situată pe râul Gurghiu, pe drumul judeţean Reghin - Gurghiu - Lăpuşna.

Comuna Ibăneşti se află in judetul Mures, la 20 km spre răsărit de oraşul Reghin, în Depresiunea Gurghiului, pe cursul superior al râului Gurghiu. Din anul 1968 comuna Ibăneşti este alcătuită din zece sate: Ibăneşti, Blidireasa, Brădeţelu, Dulcea, Ibăneşti Pădure, Lăpuşna, Pîrîu Mare, Tireu, Tisieu şi Zimţi. Suprafaţa comunei Ibăneşti era în anul 1980 de 29.906 ha, din care 26.541 ha erau păduri. Aşezare liniştită de munte în stilul câmpulungurilor şi de o frumuseţe asemănătoare cu Rucărul sau Dragoslavele, cu o lungime de 11,35 km. Se învecinează în partea de răsărit cu judeţul Harghita, la sud cu ţinutul Sovatei, comuna Chiheru de Jos, la vest cu comuna Gurghiu iar spre nord cu comunele Hodac, Stânceni şi Lunca Bradului. Latitudinea 46º47’, longitudinea 24º28’, altitudinea 530-350-570m. Relieful e deosebit de felurit. Valea pe care este situată comuna Ibăneşti, poartă denumirea maiestuoasei corole a Munţilor Gurghiu. În limitele comunei sunt cuprinse masivele Fâncel (1684m), Bătrâna (1634m), Tătarca (1688m) şi Vârful Saca (1777m) care până la cota de 1600m poate fi urcat cu maşini de transport sau alt gen de maşini pe drumul forestier ce se avântă apoi spre sud-vest până-n Sovata. Reţeaua hidrografică din aceste masive şi de pe întreaga zonă a Văii Gurghiului este colectată de apele Gurghiului. De sub masivele Bătrâna izvorăsc pâraiele Lăpuşna şi frumoasa Creanga Albă, iar Frăţileasa, Găinuşa, Tătarca cu frumoasa ei legendă şi Drăguşa lasă să iasă pline de energie toţi afluenţii Secuieului care-şi au obârşia sub Vârful Saca Mare şi care dirijează drumul tuturor suratelor lui, aducându-i şi vărsându-i în Valea Lăpuşnei; care împreună cu Gâtea şi Meşteriţa pe dreapta, Sebeşul pe stânga, croiesc frumosul drum şi dau naştere Văii Gurghiului care adună: Pârâul Nergu, Fâncel, Fătăciuniţa, Tisieu, Tireu, Isticeu, Valea Caşvei, pe dreapta, iar în stânga Călin, Sirodul, Prislopul, Bucin, Floreşti, Dulcea, Pietroasa şi Orşova, ca să le ducă şi să le lase în Mureş. Cea mai mare suprafaţă a comunei aparţine climei „muntelui şi dealului” cu uşoare diferenţieri de la est la vest. Izotermele anuale sunt cuprinse în medie între 6º+8ºC. Ploile din zona Fâncel, punctul maxim al precipitaţiilor, sunt de 1244,2 mm anual. Iarna precipitaţiile sunt bogate, stratul de zăpadă în munţi atingând grosimea de 0,75 m – 2,5 m. (în anul 1975/1976). Vegetaţia este foarte diferită: bradul alb, fagul, molidul (pe văile Sirod, Meştera, Sebeş ş.a.), alunul, zmeurul, murul, afinul, fragii, jneapănul, ienupărul, aninul. Plante medicinale: măcieşul, socul, izma ş.a, sunt folosite în tratamentul diferitelor boli. Câmpurile sunt pline de : narcise, bulbuci, garofiţe, campanule, stânjenei de baltă, ghiocei şi căldăruşe. Fauna este constituită din mulţi cerbi, cerbul lăptar, râsul, jderul, mistreţul, lupul, căpriorul, cocoşul de munte, buha, huhurezul ş.a. în apele curgătoare de munte, sunt specii de păstrăv, lipan, mreană, clean, grindel, rac şi ţipar.