Ioana d'Arc
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
Un contribuitor lucrează în prezent la acest articol.
Din această cauză este posibil să existe deficienţe în formatare sau conţinut. Vă rugăm să nu faceţi modificări în timp ce este afişat acest anunţ. În schimb puteţi face sugestii în pagina de discuţii. |
 |
Puteţi şterge acest anunţ dacă au trecut mai mult de 24 de ore de la ultima modificare. |
Ioana d'Arc (Joan of Arc sau Jeanne d'Arc) (6 ianuarie 1412 – 30 mai 1431) este patroana Franţei şi sfînta bisericii romane catolice. Ea afirma că a avut viziuni de la Dumnezeu care i-a spus să reîntoarcă pămînturile Franţei care erau dominate de Anglia după Războiul de o sută de ani.
[modifică] Viaţa
[modifică] Copilăria
Ioana d'Arc s-a născut la 6 ianuarie 1412 în Dorèmy, un mic sat din ducatul Lorraine, în timpul războiului de 100 de ani dintre Anglia şi Franţa. Ea era copilul fermierului Jacques d'Arc şi a soţiei acestuia Isabelle de Vouthon. Avea 3 fraţi: Jean, Pierre şi Jacquemin; şi o soră Catherine. Părinţii săi posedau 50 acri de pămînt şi tatal ei pe lîngă fermă ocupa o poziţie oficială în oraş: colecta taxe. Trăiau pe un teritoriu din Nord Estul Franţei care era loial Franţei. Ioana a fost crescută ca orice altă fată dîn mediul şi timpul său, dovedea o marte pricepere în treburile casnice pe care le îndeplinea întotdeauna, învăţa meşteşugul ţesutului şi păstoritului. Ioana a învăţat rugăciunile "Tatăl nostru", "Ave Maria" şi "Credo" de la mama sa. Cei care au cunoscuto au descriso ca fiind de o mare politeţe şi simplitate, foarte liniştită, serioasă, modestă, cu o puternică credinţă în Divin, un copil "blând care muncea cu veselie si care mergea adesea la bisericã". Unul dintre nasii săi şi-a reamintit: "ea a fost o fată atat de bună încât fiecare sătean din Domrémy a iubit-o". Jean Waterin îşi amintea că în tinereţe, cînd copii erau la joacă, Ioana prefera să se retragă "pentru a vorbi cu Dumnezeu", chiar dacă ceilalţi rîdeau de ea. Era atât de pioasă încât se aseza în genunchi chiar şi când se afla departe pe câmp atunci când auzea clopotele; atât de temătoare de Dumnezeu încât pentru nimic în lume nu ar fi fãcut ceva să-l nemultumeascã. Hauviette de Sionne spunea că "Jehanne era o fată bună, simplă, încântătoare", iar Mengette Joyart declara "împreuna cu celelalte fete îi spuneam că este prea pioasă". La vârsta de 13 ani are prima viziune: "Aveam 13 ani când am auzit vocea Domnului care m-a ajutat şi care m-a îndrumat. Când am auzit prima datã această Voce am fost foarte speriatã ... deşi Vocea este însotitã de o luminã.". Prima viziune este a Arhanghelului Mihael, înconjurat de îngerii din Rai. Primeste deasemenea îndrumarea sfintelor Catherine şi Margaret.
