Iosif Chişinevschi
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Iosif Chişinevschi (n.1905-m.1963), este un comunist român, de origine evreiască, născut la Chişinău ca Jakob Broitman (Roitman), la căsătorie a luat numele soţiei sale, de Chişinevschi, şi a fost vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi membru al Comitetului Central al PCR.
Este caracterizat de "Raportul Tismăneanu" ca fiind un "intrigant desăvârşit şi oportunist, servil până la linguşire în relaţiile cu superiorii", iar pe de cealaltă parte "răzbunător şi despotic faţă de subordonaţi". Acelaşi raport spune despre el că "reprezenta stalinismul perfect", şi că era "devotat necondiţinat URSS". Din 1944 şi pănâ în 1957 a fost ideolog şi propagandist şef al PCR. În această funcţie a acţionat ca protector al grupului de "aparatcici necultivaţi, închistaţi şi agresivi" care preluaseră controlul asupra vieţii spirituale din România[1].
[modifică] Note
- ↑ Raportul Tismăneanu, p.648
