Istoria filozofiei româneşti

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Cuprins

1 Dimitrie Cantemir
2 Titu Maiorescu
3 Constantin Rădulescu-Motru
4 Ion Petrovici
5 Lucian Blaga
6 Mircea Florian
7 Note

[modifică] Dimitrie Cantemir

Pentru detalii, vedeţi articolul Dimitrie Cantemirvedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Între anii 1688 - 1691 Dimitrie Cantemir fiind ostatec la Constantinopol urmează cursurile Academiei greceşti din capitala imperiului otoman. În 1712 se mută la Moscova prilej care îi oferă posibilitatea să aloce studiului peste 12 ore pe zi.^[1] Având o sete de cunoaştere deosebită reuşeşte să înveţe şi să vorbească cursiv peste 12 limbi, iar ca domenii de insteres pe care acesta le şi stăpânea pot fi menţionate: logica, etica, teologia, istoria, geografia, muzica şi arhitectura.

Prin vastitatea cunoştiinţelor Cantemir reuşeşte să-şi creeze un renume în plan internaţional, iar în anul 1714 meritele îi sunt recunoscute oficial prin alegerea acestuia ca membru al Academiei din Berlin. Contactul cu civilizaţia occidentală îl păstrează prin diversele lucrări pe care le studiază în orele alocate studiului, dar şi prin corespondenţa pe care o întreţine cu Leibniz.^[1] Datorită erudiţiei desosebite Cantemir îşi câştigă şi un renume de consilier astfel că devine unul din cei trei membri ai Consiliului intim al ţarului Petru cel Mare.

Din opera sa filosofică pot fi amintite lucrările Divanul lumii cu înţeleptul (sau Giudeţul sufletului cu trupul), Sacro-sanctae sientiae indepingibile imago, Compiendiolum universae logices institutiones, Ioannis Baptistae Van Helmont, Physices universalis doctrina et Christianae fidei congrua et necessaria philosophia.

Chiar dacă civilizaţia occidentală din perioada în care Cantemir studia la Constantinopol era revoluţionată de scrierile lui Thomas Hobbes, John Locke, Rene Descartes, Isaac Newton, influenţa majoră asupra concepţiilor filosofice a lui Cantemir este exercitată de Jean Baptiste van Helmont. Cantemir îi dedică acestuia şi o lucrare, Laus Van-Helmont în care îşi exprimă admiraţia şi recunoştiinţa faţă de medicul şi alchimistul olandez. Privit prin prisma lui Helmont se poate face o primă descriere a ideilor filosofice ale lui Cantemir: tendinţa spre empirism, misticism şi o dezaprobarea a scolasticii.

Lucrarea Divanul lumii cu înţeleptul (Giudeţul sufletului cu trupul) este scrisă sub forma unui dialog. Lucrarea are ca scop demonstrarea caracterulului trecător al vieţii şi necesitatea de a privi lumea ca pe o înfăpturie a dorinţei divine. Personajele dialogului sunt înţeleptul şi lumea primul fiind cel care se ridică deasupra deşertăciunilor şi remarcă faptul că lumea e mai rea decât tâlharii deoarece aceştia distrug doar trupul pe când lumea în genere este capabilă să distrugă sufletul. ^[2] În această lucrare Cantemir este influenţat de două mari concepţii despre lume: pe de o parte teologia biblică, iar pe de altă parte stoicismul.

[modifică] Titu Maiorescu

Pentru detalii, vedeţi articolul Titu Maiorescuvedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Constantin Rădulescu-Motru

Pentru detalii, vedeţi articolul Constantin Rădulescu-Motruvedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Ion Petrovici

Pentru detalii, vedeţi articolul Ion Petrovicivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Lucian Blaga

[modifică] Mircea Florian

[modifică] Note

↑ ^1.0 ^1.1 Nicolae Bagdasar: Istoria filosofie româneşti. Profile Publishing, Bucureşti 2003, pg. 10. ISBN 973-85855-9-7
↑ Nicolae Bagdasar: Istoria filosofie româneşti. Profile Publishing, Bucureşti 2003, pg. 13. ISBN 973-85855-9-7

Adus de la "http://ro.wikipedia.org../../../i/s/t/Istoria_filozofiei_rom%C3%A2ne%C5%9Fti.html"

Categorii: Filozofie | Istoria filozofiei