Mănăstirea Voroneţ
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mănăstirea Voroneţ este o mănăstire din România, aflată în apropierea oraşului Gura Humorului. S-a înălţat, din ordinul lui Ştefan cel Mare în trei luni şi trei săptămâni ale anului 1488, din 26 mai până în 14 septembrie.
A fost încă de la întemeiere un monument memorial şi votiv. Aceasta explică pe de o parte caracteristicile noii ctitorii a Sfântului Ştefan cel Mare care, spre deosebire de celelalte mănăstiri ale domnului, nu avea camera mormintelor. Explică de asemenea, atenţia de care s-a bucurat în continuare. Într-adevăr în secolul XVI - mai precis la 1547 - Mitropolitul Grigorie Rosa sfetnic a lui Petru Vodă Rareş şi văr cu domnul, construieşte pridvorul închis de la vest, pentru care adoptă o soluţie nemaiîntâlnită până la el, în cadrul căreia arhitectura este vizibil subordonată decorului pictat: peretele de vest al pridvorului este un perete plin nestrăpuns de nici o deschidere. Acest plin amplu, împreună cu suprafeţele laterale ale masivilor contraforti de colţi constituie un imens ecran unitar, pe care se desfăşoară în culorile ei strălucitoare drama binecunoscutei Judecăţi de Apoi de la Voroneţ, singura compoziţie de acest fel care se desfăşoară continuu, fără nici un fel de întrerupere sau trunchiere. Lăţimea contrafortului va fi folosită pe faţadele laterale pentru desfăşurarea unor teme cărora ctitorul picturii se pare că a dorit să le dea o impotanţă deosebită: pe contrafortul de sud Viaţa Sfântului Nicolae, viaţa Sfântului Ioan cel Nou şi supradimensionat Sfântul Gheorghe omorând balaurul, iar pe cel de nord, compoziţia continuă verticala a vămilor văzduhului, temă escatlogică apărută în mediile călugăreşti. Pe restul pereţilor exteriori, ordonanţa iconografică îşi urmeză firul tradiţional: Arborele lui Ieseu, în regisru vertical de filosofi alăturat - pe faţada de sud, Cinurile pe abside, Acatistul Maicii Domnului, Viaţa Sfântului Antonie cel Mare, Facerea - pe faţada de nord.
