Nicolae Giosan
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Nicolae Giosan (n. 30 decembrie 1921, satul Drâmbar, com. Ciugud, judeţul Alba; d. 30 iulie 1990, Bucureşti) a fost un inginer agronom şi genetician român, membru al Academiei Române. Între anii 1974-1989, el a deţinut funcţia de preşedinte al Marii Adunări Naţionale, parlamentul unicameral comunist. A murit în detenţie la penitenciarul Jilava.
Cuprins |
[modifică] Biografie
Nicolae Giosan s-a născut la data de 30 decembrie 1921 în satul Drâmbar, com. Ciugud (judeţul Alba). A efectuat studii la Facultatea de Agronomie din Cluj (1941-1945), obţinând diploma de inginer agronom cu calificativul "Magna cum laudae". A urmat apoi un stagiu de specializare şi doctorat în agronomie la Academia Agricolă "C.A. Timiriazev" din Moscova (1949-1952), cu teza "Sporirea productivităţii hibrizilor de grâu de primăvară" (1952).
După revenirea de la Moscova, a fost încadrat ca profesor universitar de genetică şi ameliorarea plantelor la Institutul Agronomic "Dr. Petru Groza" (1952) şi la Institutul Agronomic "Nicolae Bălcescu" din Bucureşti (1953-1974). În paralel, a funcţionat şi în calitate de director al Institutului de Cercetări pentru cultura porumbului de la Fundulea şi al Institutului central de cercetări agricole (1955-1966).
Devine membru de frunte al PCR şi astfel promovează în funcţia de vicepreşedinte (1962-1965) şi apoi de preşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii (24 iulie 1965-22 octombrie 1969). În anul 1969, odată cu înfiinţarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, devine primul ei preşedinte (1969-1981).
În anul 1963 a fost ales membru corespondent Academiei R.P. Romîne, apoi în anul 1974 a devenit membru titular al acestui înalt for ştiinţific.
Datorită meritelor sale incontestabile în domeniul agronomiei şi geneticii, Nicolae Giosan este ales ca membru titular al Academiei unionale de ştiinţe agricole "V.I. Lenin" din Moscova (1972), membru al Academiei de agricultură din Franţa (1972) şi laureat al Premiului de Stat (1964).
În perioada 26 iulie 1974 - 22 decembrie 1989, Nicolae Giosan a deţinut funcţia de preşedinte al Marii Adunări Naţionale din R.S. România. A fost membru al Comitetului Politic Executiv al Partidului Comunist Român (PCR).
Cu ocazia Congresului al XII-a al Partidului Comunist Român din noiembrie 1979, în cuvântarea rostită cu acel prilej, Giosan a elogiat "aportul deosebit al tovarăşei Elena Ceauşescu la elaborarea (...) Programului-directivă de cercetare ştiinţifică – primul program unitar de cercetare din istoria ştiinţei româneşti”. [1] După Revoluţia din decembrie 1989, a fost arestat.
Nicolae Giosan a murit la data de 30 iulie 1990 în penitenciarul Jilava [2] după ce i-a fost administrată o injecţie care a avut un efect invers asupra stării de sănătate a acestuia. Unul dintre colegii de celulă cu fostul demnitar comunist, Teodor Mărieş, a declarat: „Eram în ultimele zile de grevă a foamei, pe la începutul lunii august, când în celula ministrului Giosan, din guvernul Dăscălescu, a venit un doctor pentru a-i face o injecţie. Doctorul respectiv era oarecum ciudat pentru că se ocupa numai de prizonierii veniţi din fostul CPEx. În aceeaşi zi, Giosan moare." [3]
[modifică] Activitatea ştiinţifică şi publicistică
În activitatea sa ştiinţifică, s-a ocupat în special cu biologia, ameliorarea şi producerea de sămânţă la porumb şi grâu. A publicat peste 60 de lucrări ştiinţifice, din care un număr de 11 studii se ocupă cu rezultatele cercetărilor privitoare la biologia şi ameliorarea porumbului. A avut o contribuţie importantă la crearea hibrizilor de porumb pentru diferite regiuni din România, precum şi la zonarea şi generalizarea acestora în producţie.
Inaugurând preocupările privitoare la biologie, cultura, ameliorarea şi producerea de seminţe de grâu şi orz, lucrarea sa de doctorat a tratat o serie de probleme legate de cunoaşterea bazei genetice a formelor parentale şi a modului de manifestare la hibrizi a caracterelor ereditare. O serie de lucrări ale sale au contribuit substanţial la promovarea pe baze noi a culturii grâului în România: "Grânele de perspectivă şi agrotehnica lor", ca şi "Caracterizarea agrobiologică a soiurilor de grâu şi agrotehnica acestora în lumina noilor rezultate experimentale."
Unele dintre studiile sale au analizat relaţia dintre rezistenţa la ger şi calitatea grâului. Rezultate la fel de importante au fost obţinute în studiul influenţei luminii asupra orzului umblător, cercetări care au scos în evidenţă relaţia dintre sensibilitatea la lungimea zilei şi rezistenţa la ger a soiurilor şi, în acelaşi context, consideraţiile teoretice cu privire la mecanismul fixării condiţiilor fotoperiodice. De asemenea, a efectuat cercetări şi cu privire la rezistenţa la secetă a trifoiului roşu de Transilvania.
Îmbinând cercetările de genetică vegetală cu economia agrară, Giosan a realizat lucrări care se referă la posibilităţile şi căile de sporire a producţiei de cereale, la conducerea şi planificarea agriculturii etc. El a elaborat, în calitate de coordonator principal, lucrarea "Agricultura României, 1944-1964", în care sunt prezentate principalele direcţii de dezvoltare a agricuturii României, precum şi realizările obţinute.
Nicolae Giosan este autorul mai multor lucrări în domeniul geneticii, dintre care menţionăm următoarele:
- "Agricultura României, 1944-1964" (Bucureşti, 1965);
- "Principii de genetică" (ed. I, Ed. Agro-Silvică, 1969; ed. II, Ed. Ceres, 1972) - în colaborare cu N.A. Săulescu;
- "Orientarea cercetărilor ştiinţifice în domeniul ameliorării plantelor agricole în per. 1972-2000 în R.S. România" în revista "Probleme de genetică teoretică şi aplicată" (vol. VIII, 4, 1976) - în colaborare cu N. Ceapoiu;
- "Direcţiile cercetării ştiinţifice în domeniul ameliorării şi producerii de sămînţă la plante agricole în per. 1978-2000 în R.S. România" în revista "Probleme de genetică teoretică şi aplicată" (vol. IX, 6, 1977) - în colaborare cu N. Ceapoiu;
- "Alimentaţia şi agricultura viitorului" în "Revista Economică" nr. 52 (1977) şi nr. 1 (1978);
- "Etapele şi sarcinile dezvoltărilor ştiinţifice agricole şi contribuţia lor la progresul agriculturii socialiste în R.S. România" în "Buletinul ASAS" nr. 8 (1978);
- "Alimentaţia şi agricultura în următoarele trei decenii" (Ed. Academiei Republicii Socialiste România, 1979).
[modifică] Note
- ↑ *** - Congresul al XII-lea al Partidului Comunist Român, 19–23 noiembrie 1979 (Ed. Politică, Bucureşti, 1981), p. 469
- ↑ Journal l'Humanité, 3 août 1990 - Nicolae Giosan, président du parlement roumain et membre du bureau politique du PCR jusqu’au soulèvement de décembre est décédé lundi en détention à l’age de 68 ans.
- ↑ 13 decembrie 2005 - Blestemul lui Ceauşescu
[modifică] Bibliografie
- "Personalităţi româneşti ale ştiinţelor naturii şi tehnicii - dicţionar" (Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982);
- Viorel Iulian Peştean - "Nicolae Giosan (1921-1990) - organizatorul cercetărilor moderne în agricultura postbelică (Nicolae Giosan l'organisateur des recherches moderns dans l'agriculture d'apres guerre)" în revista "Cercetări agricole moderne", anul XXXV, nr. 1-2/2001, p.205-214.
