Pavel Vasici-Ungureanu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pavel Vasici-Ungureanu ( 18 aprilie 1806, Timişoara - d. 3 iulie 1881, Timişoara) a fost un medic şi scriitor român, membru titular al Academiei Române. Este creditat ca întemeiatorul primei reviste de medicină din Transilvania, „Higiena şi şcoala”, apărută la Timişoara. Autor al unor manuale de igienă şi dietetică.
[modifică] Biografie
Era fiul lui Vasile Ungureanu. Pentru a fi primit la gimaziu, trebuia, potrivit regulilor pe care ltrebuiau să le îndeplinească creştinii ortodocşi, să poarte un nume derivat din numele tatălui. Din acest motiv a fost înregistrat cu numele de Vasici. A urmat facultatea de medicină la Budapesta (1826 - 1832) şi a devenit doctor cu teza „Pesta orientală”.
După terminarea studiilor a lucrat ca medic în diferite oraşe ale Transilvaniei. S-a implicat în activităţi de popularizare a medicinei şi a publicat numeroase articole în revistele româneşti ale vremii (Foaie pentru minte, inimiă şi literatură, Transilvania, Telegraful român, Gazeta de Transilvania, etc.). A scris manuale de igienă şi dietetică dedicate şcolilor româneaşti din Imperiul Habsburgic.
O contribuţie importantă pe care a adus-o medicinei româneşti, a fost traducerea lucrării lui Cristoph W. Hufeland Macrobiotica sau măestria de a lungi viaţa, apărută la Braşov, în 2 volume. Însă Vasici-Ungureanu nu s-a limitat la activitatea de traducător, completând textul cu propriile observaţii de medic. El adaugă date şi statistici despre longevitatea românilor bănăţeni şi le corelează cu noxele întâlnite de aceştia în profesiile de tăbăcar, zidar, tipograf. Tot în această lucrare el combate şarlatanismul medical şi exagerările hidroterapiei, aşa cum era ea practicată la acea vreme şi face propagandă pentru vaccinarea antivariolică.
În 1843 a devenit membru al Societăţii de medici şi naturalişti din Iaşi, în 1847 membru al Societăţii literare din Bucureşti, iar în 1871 membru al Academiei Române.
Pavel Vasici-Ungureanu a înfiinţat revista de medicină Higiena şi şcoala, publicată iniţial la Timişoara (1876-1877) apoi la Gherla (1878-1880). În această publicaţie, el aborda problemele de educaţie, creşterea prestigiului învăţătorilor, popularizarea noilor descoperiri din lumea ştiinţei. S-a stins din viaţă la 3 iulie 1881, la Timişoara.
[modifică] Lucrări
- Antropologia sau scurtă cunoştinţă despre om şi însuşirile sale, Buda (1830)
- Dietetica sau învăţătura de a păstra întreaga sănătate, Buda (1831)
- Pesta orientală, Buda 1832
- Catehismul sănătăţii, Timişoara (1870)
- Catehismul antropologic, Timişoara (1870)
[modifică] Bibliografie
- Personalităţi româneşti ale ştiinţelor naturii şi tehnicii, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982
